Greenpeace: Gazele fosile nu vor fi finanțate din bani publici europeni!

Banii din Fondul pentru Tranziție Justă vor merge către energii curate și către dezvoltarea sustenabilă și echitabilă a comunităților dependente de industriile poluatoare.

Pe 10 decembrie, în urma negocierilor dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE, a fost luată decizia privind excluderea gazelor dintr-o finanțare menită să ajute inclusiv șase județe din România să realizeze tranziția justă, de la industrii poluatoare  la energii regenerabile.

O altă noutate constă în faptul că statele nu vor putea accesa decât jumătate din totalul fondurilor destinate, dacă nu vor arăta că sunt capabile să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

Greenpeace, alături de alte organizații de mediu din Europa, a cerut excluderea acestui combustibil fosil, pentru ca cele 17,5 miliarde de euro oferite de UE să nu fie deturnate către tehnologii învechite, ci folosite la potențialul maxim, pentru soluții pe termen lung, cu impact pozitiv în viața oamenilor.

Ce va aduce în România  Fondul pentru Tranziție Justă?

Cele șase județe care pot accesa acest fond – Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureș, Prahova și Galați –  pot folosi cei 4,4 miliarde de euro alocați României pentru a finanța proiecte în conformitate cu o Europă durabilă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Planurile depuse trebuie aliniate la obiectivele UE privind schimbările climatice și pentru dezvoltarea unor economii verzi, post combustibili fosili. Miza este ca fondurile să asigure un viitor sustenabil și echitabil comunităților din regiunile afectate.

„Semnalul venit din partea instituțiilor europene este foarte clar. Gazele nu pot fi o soluție pentru tranziția energetică și pentru atingerea obiectivelor climatice, atât pentru România, cât și pentru Europa. Șase județe din  România au acum șansa reală de a trece printr-un proces de tranziție care va pune pe primul loc bunăstarea oamenilor și a naturii. Vestea vine într-un moment extrem de important pentru autoritățile române, care acum sunt obligate să schimbe macazul de la gaze la energie verde.“ declară Vlad Cătună, coordonator campanii Climă și Energie.

Doar anumite domenii vor fi finanțate, printre care: activități de cercetare și inovare cu focus pe stimularea transferului de tehnologii avansate; implementarea tehnologiei și infrastructurii pentru energie verde și accesibilă, pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, pentru eficiență energetică și pentru energie regenerabilă; digitalizare și conectare digitală; regenerarea și decontaminarea siturilor, refacerea terenurilor; economie circulară care să includă prevenirea risipei, reducerea consumului, eficientizarea resurselor – aplicarea principiului refolosește, repară, reciclează.

Pe lângă acestea, fondurile mai pot fi folosite pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale și a recalificării profesionale a muncitorilor pentru piața muncii, pentru IMM-uri și asistență tehnică.

Așa cum a mai argumentat Greenpeace la introducerea amendamentului pro-gaze de către europarlamentarii Cristian Ghinea și Vlad Botoș în iulie 2020, Fondul pentru Tranziție Justă fusese gândit din start ca un fond destinat exclusiv dezvoltării sustenabile, nu industriilor poluante ale trecutului. Prin deturnarea unor bani către combustibili fosili din acest fond, rămâneau mai puține posibilități pentru o dezvoltare sustenabilă.

Gazele fosile nu sunt soluția pentru tranziția energetică

Gazele au fost prezentate de unele voci ca fiind „combustibilul de tranziție”, care să ne „ajute sa facem trecerea de la cărbune la energii regenerabile”.

În realitate, gazele sunt o altă sursă de energie care accelerează schimbările climatice, prin emisiile extrem de ridicate de metan, având efecte catastrofale asupra oamenilor și a naturii în general, așa cum reiese din studiul realizat de Energy Watch Group. Acest aspect intră în contradicție totală cu obiectivele Fondului pentru Tranziție Justă, care urmăresc o tranziție energetică către o economie cu zero emisii de carbon, pentru a evita un colaps ecologic. Gazele nu pot fi privite ca un combustibil de tranziție atât timp cât împiedică îndeplinirea obiectivelor asumate prin semnarea Acordului de Climă de la Paris. Dacă vrem să ascultăm comunitatea oamenilor de știință și să limităm creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, suntem nevoiți să renunțăm la gaze.

Referitor la locurile de muncă „multe și decente” create de industria gazelor, sunt cifre care ne demonstrează contrariul. Fiecare milion de euro investit în energii regenerabile creează de trei ori mai multe locuri de muncă decât industria combustibililor fosili.

Am formulat 8 argumente care demonstrează de ce gazul nu este văzut ca o soluție pentru atingerea obiectivelor asumate de România prin semnarea Acordului de Climă de la Paris.

Mai multe în articolul Greenpeace care explică de ce gazele nu sunt soluția de tranziție.