4 februarie 2023, omagiu lui Iuliu Maniu, Sfinxul din Bădăcini

Editura Școala Ardeleană continuă inițiativele editoriale legate de Centenarul Marii Uniri și de istoria Transilvaniei, ca parte integrantă a istoriei României, printr-un proiect care își propune publicarea unor cărți dedicate lui Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873, Bădăcin/Șimleu Silvaniei – 5 februarie 1953, Închisoarea Sighet), unul dintre artizanii Unirii Transilvaniei cu România, de la nașterea căruia se împlinesc, în 2023, 150 de ani, iar de la trecerea în eternitate, 70 de ani.

Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române și coordonatorul colecției noastre de Istorie contemporană, recomandă prima carte din această serie: „Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin”, scrisă de istoricul sălăjean Marin Pop. Volum apărut sub egida: Academia Română, Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj și Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin.

Vă așteptăm sâmbătă, 4 februarie 2023, ora 12:00, la Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin, să participați la lansarea cărților „Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin” de Marin Pop și „Iuliu Maniu văzut de românii americani” de Vasile Pușcaș, publicate de Editura Școala Ardeleană în Colecția Istorie contemporană.

Prezintă: Pr. Cristian Borz, Vasile Pușcaș, Marin Pop, Daniel Săuca și Vasile G. Dâncu.

Organizatori: Academia Română, Institutul de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders, Casa Memorială „Iuliu Maniu” din Bădăcin și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.

Despre „Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin”: aici

„Descendent dintr-o vestită familie de luptători pentru cauza românității, încadrată în susținerea Proiectului Național Românesc al Școlii Ardelene, Iuliu Maniu a urcat pe scena politică a României Mari, din 1918, pentru a desăvârși idealul național al românilor prin construirea unei Românii Noi. A fost un politician cu convingeri democratice solide și un om de stat dedicat total binelui Țării. Testamentul lui politic a încorporat crezul rostit încă la sfârșitul secolului al XIX-lea: «Jur pe Dumnezeu, pe conștiință și pe onoare că îmi voi jertfi viața pentru triumfarea cauzei românești». Model de seriozitate, rigoare și muncă neîntreruptă pentru realizarea binelui public, Iuliu Maniu a fost exemplul sacrificiului unei vieți închinate Altarului Națiunii Române. Gândindu-se la readucerea în atenția contemporanilor a portretului unei asemenea personalități importante, Editura Școala Ardeleană și partenerii ei au lansat Proiectul editorial «Iuliu Maniu». Concretizarea acestui demers constă și în publicarea volumului întocmit de istoricul Marin Pop, «Iuliu Maniu. Sfinxul de la Bădăcin». De la bun început, trebuie spus că ceea ce ne propune autorul nu este o biografie clasică și nici un studiu monografic. Este, mai degrabă, un portret alcătuit din liniile sugerate de dezbaterile publice din ultimele decenii, care au avut ca preocupare viața și activitatea politică ale lui Iuliu Maniu. De aceea, volumul este constituit tematic din studii și articole publicate de Marin Pop în reviste de cultură și socio-politice, între care amintim valoroasa publicație «Caiete Silvane» (Zalău). Acestea nu sunt texte de popularizare a istoriei, ci reconstituiri istoriografice ale unor subiecte legate de evoluția lui Iuliu Maniu în spațiul public, preponderent în epoca interbelică. Autorul a realizat o bogată documentare arhivistică, a investigat presa vremii, memorialis­tica și a intervievat câteva persoane care l-au cunoscut pe Iuliu Maniu, aducând interpretări istoriografice noi. În același timp, prin tematica propusă și stilul exprimării, istoricul sălăjean Marin Pop se adresează tuturor cititorilor interesați și fascinați de personalitatea extraordinară a celui care după Marea Unire i se spunea «Sfinxul de la Bădăcin»”. (VASILE PUȘCAȘ)

„Din punct de vedere politic, Iuliu Maniu i-a urmat în funcția de pre­șe­dinte al Partidului Național Român lui George Pop de Băsești, care trece în eternitate la scurt timp după Marea Unire, la 23 februarie 1919. Lui Iuliu Maniu i-a urmat în funcție ucenicul său, Corneliu Coposu. În ordine cronologică, Simion Bărnuțiu, George Pop de Băsești, Iuliu Maniu și Corneliu Coposu sunt considerate cele mai importante personalități politice pe care Sălajul le-a dat istoriei.” (MARIN POP)

Despre „Iuliu Maniu văzut de românii americani”: aici

„După ce slujise toată viața sa idealul de unitate națională, după ce ajutase să-l împlinească, Iuliu Maniu nu accepta să-i umbrească puterea și măreția prin socoteli secundare sau prin veleități personale. Aceasta a fost virtutea esențială a lui Iuliu Maniu: închinarea sa totală la esențele naționale”. (CONSTANTIN VIȘOIANU, 1962)

„Amintirea lui Iuliu Maniu va străluci multă vreme în istoria românilor, nu numai ca martir al idealului nostru național, ci și ca un adevărat părinte al națiunii, servind ca sursă de inspirație atât pe plan politic, cât și pe cel al practicii de guvernământ”. (SABIN MANUILĂ, 1962)

„Iuliu Maniu nu are nevoie nici de mormânt sau lespede, nici de vreo inscripție funerară sculptată în piatră de mâini omenești. O Românie liberă va fi monumentul său nestrămutat, iar amintirea-i consacrată în mințile și în inimile poporului său va fi epitaful care dăinuie”. (HAL LEHRMAN, 1968)

„Românii americani, adesea cu gândul la rădăcinile etnice și locurile lor de origine, au văzut în Iuliu Maniu întruchiparea celui mai curat și sincer patriotism, dragostea necondiționată față de Țară. La rândul lui, Maniu i-a privit pe românii americani ca pe niște căutători de drumuri noi care să ducă la prosperitate, democrație, civilizație înaintată”. (VASILE PUȘCAȘ, 2018)