La fiecare 4,4 secunde, a murit un copil sau un tânăr în 2021, conform unui raport al ONU

În mod tragic, alte 1,9 milioane de bebeluși s-au născut fără viață în aceeași perioadă, potrivit unui alt raport al ONU.

Se estimează că cinci milioane de copii au murit înaintea împlinirii vârstei de cinci ani și alte 2,1 milioane de copii și de tineri cu vârste cuprinse între 5 și 24 de ani și-au pierdut viața în 2021, potrivit ultimelor estimări publicate de Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză).

Într-un alt raport publicat tot astăzi, Grupul constată faptul că, în aceeași perioadă, 1,9 milioane de bebeluși s-au născut fără viață. În mod tragic, multe dintre aceste decese ar fi putut fi evitate prin asigurarea unui acces echitabil la servicii medicale de calitate vizând sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului.

„Mult prea mulți părinți se confruntă zilnic cu trauma pierderii propriului copil, uneori chiar înainte de prima suflare a acestuia”, a afirmat Vidhya Ganesh, directorul Diviziei de Analiză, Planificare și Monitorizare a Datelor din cadrul UNICEF. „O dramă atât de mare, care poate fi prevenită, nu ar trebui considerată niciodată ca fiind inevitabilă. Se pot înregistra progrese printr-o voință politică mai puternică și prin investiții țintite pentru asigurarea unui acces echitabil la asistență medicală primară fiecărei femei și fiecărui copil”.

Rapoartele prezintă anumite rezultate pozitive și o scădere a riscului de deces la toate vârstele la nivel mondial după anul 2000. Rata globală a mortalității copiilor sub cinci ani a scăzut cu 50% de la începutul secolului, în timp ce rata mortalității copiilor cu vârste mai mari și a tinerilor s-a diminuat cu 36%, iar rata copiilor născuți morți a scăzut cu 35%. Este posibil ca acest lucru să se datoreze creșterii investițiilor pentru dezvoltarea sistemelor de asistență medicală primară în beneficiul femeilor, al copiilor și al tinerilor.

Cu toate acestea, progresele s-au redus semnificativ din 2010, iar 54 de țări nu vor reuși să atingă ținta din cadrul obiectivelor de dezvoltare durabilă privind mortalitatea copiilor sub cinci ani. Agențiile avertizează că, dacă nu se iau măsuri prompte în vederea îmbunătățirii serviciilor de sănătate, aproape 59 de milioane de copii și de tineri vor muri până în 2030 și aproape 16 milioane de bebeluși se vor naște fără viață.

„Este extrem de nedrept că șansele de supraviețuire ale unui copil sunt condiționate doar de locul în care s-a născut și că există inegalități atât de mari în ceea ce privește accesul copiilor la serviciile medicale menite să salveze vieți”, a declarat dr. Anshu Banerjee, director pentru sănătatea mamei, a nou-născutului, a copilului și a adolescentului și pentru probleme legate de îmbătrânire în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). „Copiii de pretutindeni au nevoie de sisteme performante de asistență medicală primară care să răspundă nevoilor lor și ale familiilor lor, astfel încât să aibă cel mai bun start în viață și speranțe de viitor, indiferent de locul în care s-au născut”.

Potrivit rapoartelor, șansele de supraviețuire ale copiilor variază în continuare extrem de mult în funcție de locul în care se nasc aceștia, situația fiind cea mai grea în Africa Subsahariană și în Asia de Sud. Cu toate că doar 29% dintre copiii născuți vii la nivel global se află în Africa Subsahariană, regiunea a însumat 56% din totalul deceselor survenite în rândul copiilor sub cinci ani în 2021, iar Asia de Sud a înregistrat 26% din totalul acestor decese. Copiii născuți în Africa Subsahariană sunt expuși celui mai mare risc din lume de mortalitate în timpul copilăriei – de 15 ori mai mare decât riscul prezentat de copiii din Europa și America de Nord.

De asemenea, numeroase mame din aceste două regiuni se confruntă cu pierderea dureroasă a copiilor lor la naștere, 77% dintre copiii născuți morți în 2021 provenind din Africa Subsahariană și Asia de Sud. Aproape jumătate dintre copiii născuți morți au fost în Africa Subsahariană. Riscul ca o femeie să nască un copil fără viață este de șapte ori mai mare în Africa Subsahariană decât în Europa și America de Nord.

„În spatele acestor cifre, se află milioane de copii și de familii cărora li se neagă dreptul fundamental la sănătate”, a afirmat Juan Pablo Uribe, director global pentru sănătate, nutriție și populație în cadrul Băncii Mondiale și directorul Mecanismului Global de Finanțare. „Avem nevoie de voință politică și de leadership pentru finanțarea susținută a serviciilor de asistență medicală primară, una dintre cele mai eficiente investiții pe care le pot realiza statele și partenerii de dezvoltare”.

Potrivit estimărilor (valori medii), România a avut în 2021 o rată a mortalității în rândul copiilor sub cinci ani de 6,88 la 1.000 de nașteri. Rata a fost mai mare în cazul băieților (7,48 la 1.000 de nașteri) decât în cel al fetelor (6,28 la 1.000 de nașteri). În România, rata mortalității infantile în 2021 a fost de 5,63 la 1.000 de nașteri, în vreme ce mortalitatea neonatală a fost de 3,48 la 1.000 de nașteri.

Accesul la servicii medicale de calitate și disponibilitatea acestora reprezintă în continuare o chestiune de viață și de moarte pentru copiii din lumea întreagă. Cele mai multe decese survenite în rândul copiilor au loc în primii cinci ani de viață, jumătate dintre ele producându-se în prima lună de viață. În cazul acestor bebeluși, nașterea prematură și complicațiile apărute în timpul travaliului sunt principalele cauze ale decesului. De asemenea, peste 40% dintre decesele copiilor survin în timpul travaliului, majoritatea acestora putând fi prevenite prin accesul femeilor la îngrijiri de calitate pe tot parcursul sarcinii și în timpul nașterii. În cazul copiilor care supraviețuiesc mai mult de 28 de zile, bolile infecțioase precum pneumonia, diareea și malaria reprezintă cea mai mare amenințare.

Deși COVID-19 nu a provocat în mod direct creșterea mortalității în rândul copiilor – în condițiile în care copiii prezintă un risc mai mic de deces din cauza acestei boli decât adulții – este posibil ca pandemia să fi crescut riscurile ce pot periclita pe viitor șansele de supraviețuire ale copiilor. Rapoartele subliniază, în special, preocupările cauzate de întreruperea campaniilor de vaccinare, a serviciilor de nutriție și a accesului la asistență medicală primară, care ar putea pune în pericol sănătatea și bunăstarea copiilor pentru mulți ani de acum încolo. În plus, pandemia a determinat cea mai mare scădere continuă a vaccinărilor din ultimele trei decenii, expunând nou-născuții și copiii cei mai vulnerabili la un risc mai mare de deces cauzat de o serie de boli care pot fi prevenite.

Rapoartele notează și lipsa datelor, ceea ce ar putea compromite în mod serios impactul politicilor și al programelor menite să crească șansele de supraviețuire și bunăstarea copiilor.

„Noile estimări reflectă progresele remarcabile realizate la nivel global după anul 2000 în ceea ce privește reducerea mortalității în rândul copiilor sub cinci ani”, a afirmat John Wilmoth, director, Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale al ONU. „În ciuda acestor succese, trebuie depuse mai multe eforturi pentru a elimina diferențele mari care persistă la nivelul țărilor și regiunilor, mai ales în Africa Subsahariană, în ceea ce privește supraviețuirea copiilor. Vom putea reduce aceste inegalități și vom putea pune capăt deceselor evitabile survenite în rândul nou-născuților și al copiilor din întreaga lume doar dacă îmbunătățim accesul la servicii medicale de calitate, în special în timpul nașterii”.

Despre Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității copiilor

Grupul interinstituțional al ONU pentru estimarea mortalității copiilor (UN IGME, după denumirea în limba engleză) a fost înființat în 2004 cu scopul de a disemina date referitoare la mortalitatea copiilor, de a optimiza metodele de estimare a mortalității copiilor, de a raporta progresele înregistrate în vederea atingerii obiectivelor legate de supraviețuirea copiilor și de a dezvolta capacitatea țărilor de a realiza estimări prompte și fiabile ale mortalității copiilor. UN IGME este coordonat de către UNICEF și include Organizația Mondială a Sănătății, Grupul Băncii Mondiale și Divizia Populație din cadrul Departamentului pentru Probleme Economice și Sociale al ONU.

Pentru mai multe informații, vizitați pagina: http://www.childmortality.org/