Comunitatea Declic și Greenpeace România cer europarlamentarilor români să voteze împotriva finanțării gazelor prin Fondul pentru Reziliență și Recuperare Economică

Mesaj pentru europarlamentari: Nu contribuiți la agravarea schimbărilor climatice prin finanțarea gazului din Fondul pentru Reziliență și Recuperare Economică

Comunitatea Declic și Greenpeace România le solicită public tuturor europarlamentarilor români să voteze împotriva finanțării gazelor prin Fondul pentru Reziliență și Recuperare economică. Excluderea explicită a gazului de la finanțare e singura cale de a grăbi tranziția către o economie fără emisii și de a respecta angajamentul României privind combaterea schimbărilor climatice.

Un vot critic în acest sens are loc astăzi, 9 noiembrie, în comisiile de economie și buget din Parlamentul European, urmat mai apoi, pe 12 noiembrie de un vot în plen. Fondul pentru Reziliență și Recuperare Economică urmează să devină cel mai mare mecanism de finanțare al Uniunii Europene pentru următorii ani.

Europarlamentarii români Dragoș Pîslaru (USR-PLUS/Renew) și Siegfried Mureșan (PNL/ PPE) au un rol-cheie în acest proces. Ei sunt doi dintre cei trei raportori desemnați pentru a negocia  modul în care statele membre UE vor cheltui banii din Fondul pentru Reziliență și Recuperare economică.

Atât Pîslaru, cât și Mureșan au arătat, prin declarațiile publice avute, că sunt gata să sprijine din bani publici europeni industria gazului. Acest fapt vine în contradicție cu angajamentul României, din Pactul Verde European, de a combate efectele schimbărilor climatice printr-o tranziție energetică verde. Mai mult, riscăm ca prin acest nou Fond să fie facilitat accesul la banii europeni pentru industriille poluante, bazate pe gaz fosil.

“Schimbările climatice își fac resimțită prezența din ce în ce mai puternic în Europa și în România. Nu ne permitem financiar și existențial să prioritizăm proiecte poluante (pe gaze fosile), proiecte care să amplifice efectele secetei, ale deșertificării, ale pierderii biodiversității, ale fenomenelor extreme și care să genereze o criză majoră a surselor de apă. Avem nevoie să prioritizăm proiecte care pun sănătatea și bunăstarea oamenilor pe primul loc, proiecte care să ne ajute să combatem efectele schimbărilor climatice, proiecte care să genereze o tranziție energetică verde și echitabilă, proiecte care să protejeze ecosisteme. Nu înțelegem încăpățânarea cu care se agață România de acești combustibili fosili. Este un pariu pierdut pentru noi, și cu efecte pe termen lung  ”, Vlad Cătună, Greenpeace România 

”Europarlamentarii români negociază viitorul nostru și al planetei. Jumătate din finanțarea primită de România de la Uniunea Europeană va fi restituită și plătită de copiii noștri. De aceea, banii trebuie investiți în energie regenerabilă, nu în combustibili care poluează și accentuează schimbările climatice. Guvernul României nu are nici un plan ambițios de tranziție către energia verde în prezent. Așa că doar excluderea explicită a finanțării gazului de la finanțare, prin acest nou Fond european, ne oferă certitudinea că banii vor fi folosiți pentru energie regenerabilă”, Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic. 

Poziția Declic, Fundația Conservation Carpathia, 2 Celsius, EcoCivica, Bankwatch și Greenpeace România despre pericolul gazului fosil: 

Contact Declic – Cătălina Hopârteanu, campaigner – 0765 407455

Contact Greenpeace România – Vlad Cătuna, campaigner – 0754 029180

Note pentru editori:

Fondul de Reziliență și Recuperare (2021-2027) va aloca 670 miliarde de euro pentru refacerea economiilor statelor membre UE afectate de COVID. Acesta va deveni ce mai mare program de finanțare al Uniunii Europene, depășind de două ori cel mai mare fond existent, Fondul pentru implementarea Politicii Agricole Comune. Noul mecanism va aloca României 30,4 miliarde de euro, din care 13,7 miliarde de euro vor fi granturi (nerambursabile) și 16,6 miliarde de euro vor fi împrumuturi cu dobândă.

90% dintre români consideră că schimbările climatice sunt reale și 82% susțin măsuri pentru reducerea poluării industriale, conform unui studiu realizat de IRES la comanda Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Resigurare din România (UNSAR), în septembrie 2019.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *