𝑃𝑎𝑡𝑟𝑖𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢 𝑣𝑖𝑢, 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟𝑎̆ 𝑠̗𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑐𝑢𝑙𝑡𝑢𝑟𝑎𝑙𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑠𝑝𝑎𝑡̗𝑖𝑢𝑙 𝐴𝑝𝑢𝑠𝑒𝑛𝑖𝑙𝑜𝑟. Târgul de Fete de pe muntele Găina, 18-19 iulie

𝐓𝐀̂𝐑𝐆𝐔𝐋 𝐃𝐄 𝐅𝐄𝐓𝐄 𝐃𝐄 𝐏𝐄 𝐌𝐔𝐍𝐓𝐄𝐋𝐄 𝐆𝐀̆𝐈𝐍𝐀,

𝟏𝟖-𝟏𝟗 𝐢𝐮𝐥𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔

În peisajul marilor manifestări tradiționale din România, puține evenimente păstrează forța simbolică, încărcătura identitară și dimensiunea antropologică a Târgului de Fete de pe Muntele Găina. Aflat la confluența județelor Alba, Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara, acest eveniment reprezintă una dintre cele mai importante forme de manifestare a civilizației tradiționale din Munții Apuseni și, implicit, a patrimoniului cultural imaterial românesc.

Cu rădăcini istorice adânci, documentate încă din secolul al XIX-lea, Târgul de pe Muntele Găina depășește astăzi dimensiunea unui simplu eveniment folcloric sau turistic. Din perspectivă etnologică, acesta funcționează ca un veritabil spațiu ritualic al întâlnirii comunităților montane, al schimbului cultural și al reafirmării identității moților și a populațiilor din aria Apusenilor.

În acest context, ediția din 18–19 iulie 2026 continuă direcția culturală și identitară consolidată în ultimii ani, prin dimensiunea partenerială a proiectului, amplitudinea programului artistic și accentul constant pus pe valorificarea patrimoniului cultural viu.

Organizatorii, Consiliul Județean Alba, Centrul de Cultură „Augustin Bena” și Primăria Comunei Avram Iancu, vor continua și în acest an tradiția colaborării interjudețene care definește de decenii identitatea acestui eveniment, prin colaborarea cu județele învecinate pe Muntele Găina: Cluj, Bihor, Arad și Hunedoara,într-un demers cultural care depășește limitele administrative și reafirmă unitatea identitară și patrimoniul comun al întregului spațiu al Apusenilor.

Din perspectivă etnografică, 𝐓𝐚̂𝐫𝐠𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐌𝐞𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢 reprezintă, de-a lungul edițiilor organizate pe Muntele Găina, una dintre componentele definitorii ale proiectului cultural, fiind conceput ca formă activă și constantă de conservare, valorizare și transmitere a meșteșugurilor tradiționale autentice. Într-o perioadă în care numeroase practici artizanale riscă să dispară odată cu ultimele generații de creatori populari, astfel de manifestări capătă valoarea unor veritabile platforme de patrimoniu viu, în care relația directă dintre meșter, comunitate și public contribuie esențial la continuitatea culturală a spațiului tradițional românesc. Prezența meșterilor populari din diferite zone etnografice ale României contribuie la păstrarea relației directe dintre creator și comunitate, relație fundamentală în civilizația tradițională. Obiectul popular este produs artistic, dar și purtător de memorie, simbol și identitate locală.

Un moment cu profundă valoare simbolică va fi reprezentat de prezența 𝐭𝐮𝐥𝐧𝐢𝐜𝐚̆𝐫𝐞𝐬𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐌𝐮𝐧𝐭̗𝐢𝐢 𝐀𝐩𝐮𝐬𝐞𝐧𝐢, considerate una dintre cele mai expresive imagini sonore ale acestei regiuni. Tulnicul, instrument arhaic de semnalizare pastorală, depășește funcția muzicală propriu-zisă și devine marcă identitară a Apusenilor. Sonoritatea sa gravă și amplă evocă spațiul montan și însăși memoria unei lumi tradiționale aflate într-un permanent dialog cu natura și comunitatea.

În același registru identitar se înscrie și participarea lui 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐅𝐮𝐫𝐝𝐮𝐢 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮 (𝐚𝐥𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫 𝐅𝐮𝐫𝐝𝐮𝐢 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮 𝐬̗𝐢 𝐆𝐫𝐮𝐩𝐮𝐥 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐥 ,,𝐂𝐫𝐚𝐢 𝐍𝐨𝐮”), personalitate emblematică a folclorului muzical din Apuseni și una dintre vocile definitorii ale culturii tradiționale românești contemporane. De-a lungul deceniilor, artistul a depășit statutul de interpret, devenind simbol cultural asociat atât memoriei lui Avram Iancu, cât și ethosului identitar al Țării Moților. Repertoriul său reprezintă astăzi o veritabilă arhivă afectivă și spirituală a spațiului românesc.

Programul artistic va include 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐟𝐨𝐥𝐜𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜𝐞 𝐫𝐞𝐮𝐧𝐢𝐧𝐝 𝐚𝐧𝐬𝐚𝐦𝐛𝐥𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐬̗𝐭𝐢 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐢𝐧𝐜𝐢 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞 𝐯𝐞𝐜𝐢𝐧𝐞, într-o formulă care evidențiază diversitatea și unitatea expresiilor culturale din zona Munților Apuseni.

Din perspectivă etnomuzicologică, această întâlnire artistică oferă posibilitatea valorificării comparative a repertoriilor, stilurilor interpretative, costumelor populare și particularităților coregrafice specifice fiecărei zone.

Un element de modernitate integrat organic în structura evenimentului îl constituie 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐚𝐨𝐫𝐝𝐢𝐧𝐚𝐫 𝐬𝐮𝐬𝐭̗𝐢𝐧𝐮𝐭 𝐝𝐞 𝐭𝐫𝐮𝐩𝐚 𝐒𝐔𝐁𝐂𝐀𝐑𝐏𝐀𝐓̗𝐈, formație care pregătește un spectacol special conceput pentru această ediție. Prezența trupei este relevantă inclusiv din perspectivă culturală, întrucât proiectul artistic Subcarpați reprezintă una dintre cele mai importante formule contemporane de reinterpretare și reactualizare a patrimoniului muzical tradițional românesc în limbaj artistic actual.

Această asociere între tradiție și expresie contemporană demonstrează faptul că patrimoniul cultural imaterial nu trebuie conservat într-o formă rigidă sau muzeificată, ci poate genera noi forme de dialog artistic, capabile să apropie generațiile tinere de valorile culturii tradiționale.

Manifestările vor culmina cu 𝐜𝐨𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐀𝐯𝐫𝐚𝐦 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮 𝐥𝐚 𝐂𝐫𝐮𝐜𝐞𝐚 𝐈𝐚𝐧𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐩𝐞 𝐌𝐮𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐆𝐚̆𝐢𝐧𝐚, moment cu puternică încărcătură istorică și simbolică pentru întreaga zonă a Apusenilor. În imaginarul colectiv românesc, Avram Iancu depășește dimensiunea personajului istoric și devine expresia rezistenței identitare, a demnității și a legăturii organice dintre comunitățile montane și valorile naționale.

𝐅𝐨𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐭𝐢𝐟𝐢𝐜𝐢𝐢 și momentele spectaculoase integrate în program completează dimensiunea ceremonială și festivă a evenimentului, fără a altera însă caracterul său identitar profund.

Privit în ansamblu, Târgul de Fete de pe Muntele Găina rămâne unul dintre puținele evenimente din România care reușesc să păstreze simultan dimensiunea de patrimoniu viu, funcția comunitară și capacitatea de adaptare la publicul contemporan.

Dincolo de componenta artistică sau turistică, miza reală a acestui proiect constă în 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐞𝐢 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚 𝐌𝐮𝐧𝐭̗𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐀𝐩𝐮𝐬𝐞𝐧𝐢 𝐬̗𝐢 𝐢̂𝐧 𝐫𝐞𝐚𝐟𝐢𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐚𝐮 𝐝𝐞𝐟𝐢𝐧𝐢𝐭, 𝐭𝐢𝐦𝐩 𝐝𝐞 𝐬𝐞𝐜𝐨𝐥𝐞, 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐞𝐦𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢.