Descoperiri arheologice impresionante în cimitirul Maieri din Alba Iulia

Rezultatele cercetării arheologice desfășurate anul acesta în zona de extindere spre vest a Cimitirului Municipal/ Maier din Alba Iulia

În primăvara anului 2023 Primăria Municipiului Alba Iulia a scos la licitație caietul de sarcini privind cercetarea arheologică în zona de extindere a Cimitirului Municipal. Era vizată o suprafață de cca 2200 mp rămasă neafectată de săparea gropilor pentru înmormântare. Muzeul Național al Unirii Alba Iulia a participat la această licitație si a fost declarată instituție câștigătoare. Astfel, începând de la finalul lunii mai, odată cu sosirea autorizației de cercetare arheologică preventivă, au fost începute cercetările în teren.

Cercetarea este aproape finalizată, urmând a fi încheiată până la sfârșitul lunii septembrie. Pe parcursul a peste 60 de zile au fost identificate și documentate arheologic un număr de 56 complexe arheologice. (numărul poate suferi o ușoară creștere având în vedere că mai sunt de decopertat și de săpat aproximativ 45-50 mp).

Descoperirile se încadrează cronologic mai multor epoci istorice. Cronologic, cele mai vechi aparțin fazei a III-a a culturii Coțofeni, datate aproximativ la începutul mileniului III a Chr.! Materialele arheologice descoperite sunt reprezentative pentru această perioadă.

Cele mai numeroase descoperiri aparțin perioadei romane. De altfel suprafața investigată se află în situl arheologic Apulum. Dintre complexele arheologice databile în această perioadă un număr de 19 reprezintă morminte cărora li se adaugă un complex ce conține craniile de la trei subiecți adulți. Mormintele sunt în special de incinerație, cea mai mare parte fiind nejefuite.

O mențiune specială se cuvine a fi făcută unui mormânt de incinerație cu groapă ovală și marginile arse ritualic. Inventarul funerar descoperit cuprindea: un vas de lut, un vas de bronz, o cutiuță pentru farduri de la care s-au păstrat elemente metalice (bronz)de furnitură și cheia din bronz a acesteia. Un cercel din aur, un pandantiv confecționat dintr-un denar republican la care erau atașate două tortițe din aur, precum și un număr de 6 mărgele confecționate tot din aur întregeau inventarul. Alăturat se afla un alt mormânt care avea de asemenea în inventar un cercel din aur și resturi de la o cutiuță similară, păstrată doar prin elementele de bronz care erau aplicate. Mormintele erau grupate pe familii și sunt datate cu monede în faza canabelor Legiunii a XIII-a Gemina.

Atât vasul de bronz, unic în peisajul descoperirilor funerare de la Apulum, cât și piesele din aur sunt susceptibile de a face parte din categoria Tezaur, pentru ele declanșându-se procedura de clasare. Vasul din bronz face parte din categoria balsamaria cu corpul globular fără decor, având atașele torții decorate antropomorf. Este, după cunoștința noastră, singurul de acest tip descoperit în fosta provincie Romană Dacia, și singurul vas de bronz descoperit într-un mormânt la Apulum.

Tot din epoca romană au fost documentate două gropi din umplutura cărora a rezultat o mare cantitate ceramică. Ceramica a fost spălată și este în curs de prelucrare în Cadrul laboratorului de restaurare al MNUAI. La o primă evaluare s-au recompus din cioburi câteva zeci de vase aparținând întregii game de olărie romană. Ceramica este în special de producție locală, dar sunt și câteva vase de import. Datarea gropilor se poate face în prima jumătate a secolului al II-lea p. Chr. O altă groapă, de dimensiuni mult mai mari, a scos la iveală printre alte descoperiri o coasă din fier. Unealta agricolă este întreagă, în stare de conservare foarte bună și este prima de acest tip descoperită la Apulum. De altfel, la nivelul provinciei Dacia descoperirile similare tipologic sunt rarisime. În plus, în același context a fost descoperită o monedă suberat (bronz amestecat cu argint) care datează descoperirea la mijlocul secolului al III-lea p. Chr.

Cronologic, ultimul complex descoperit este o locuință semi-adâncită databilă pe baza materialului ceramic în evul mediu timpuriu. Dar materiale arheologice deosebite au rezultat și din strat, du doar din complexe. Se cuvine a fineționată aici o fibulă zoomorfă unică la nivelul provinciei Dacia .

Materialul arheologic a fost parțial restaurat, după cum am menționat și mai sus, o altă parte fiind în curs de restaurare.

Colectivul de cercetare a fost compus din dr. George Bounegru și dr. Ilie Alexandru Lascu.