Siguranța psihologică la locul de muncă: de la obligații legale la măsuri concrete împotriva hărțuirii

COMUNICAT DE PRESĂ

Pe 28 octombrie 2026 a avut loc prima ediție a „Dialogurilor de Dreptul Muncii by Av. Costel Gîlcă”, dedicată temei „Siguranța psihologică la locul de muncă: de la lege la practică prin politici anti-hărțuire active”.

Evenimentul, organizat și moderat de av. Costel Gîlcă, fondatorul „Dialogurilor de Dreptul Muncii”, a avut-o ca invitată pe dr. Claudia Berghezan-Gyarmath, președinta Asociației Experților și Formatorilor în Egalitate de Șanse și Anti-Hărțuire (A.P.E.T.E.S.). Dezbaterea a reunit 130 de participanți, fizic și online, oferind prilejul unui dialog deschis despre provocările actuale privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă.

Considerăm că siguranța psihologică trebuie tratată cu aceeași responsabilitate ca siguranța fizică a salariaților.Un mediu de lucru sigur nu înseamnă doar protecție împotriva riscurilor fizice, ci și un climat în care angajații să nu se simtă amenințați, intimidați sau umiliți de colegi, superiori ori de practicile organizației. Totodată, trebuie subliniat că siguranța psihologică nu protejează neperformanța și nici nu exclude exigența profesională riguroasă. Linia roșie se trasează exact acolo unde evaluarea obiectivă a sarcinii de serviciu degenerează în hărțuire morală, umilire publică sau atac la demnitatea umană.

În cadrul dezbaterii, am analizat eficiența mecanismelor interne de soluționare a sesizărilor de hărțuire și am identificat trei dificultăți majore:

Lipsa competențelor de specialitate: Persoanele desemnate nu au întotdeauna pregătirea necesară pentru analizarea situațiilor care implică elemente psihologice complexe.

Timpul insuficient: Analizarea sesizărilor necesită disponibilitate și implicare, dificil de asigurat atunci când membrii comisiilor au și alte responsabilități profesionale.

Independența limitată: Poziția membrilor comisiilor în cadrul organizației poate afecta obiectivitatea analizei, mai ales atunci când sesizările vizează persoane din conducere.

Riscul de victimizare și lipsa protecției efective: Membrii comisiilor interne se confruntă adesea cu dificultatea de a asigura o protecție reală împotriva represaliilor (directe sau subtile) pentru persoanele care depun sesizări sau pentru martori, ceea ce blochează complet transparența și alimentează „cultura tăcerii”.

Aceste disfuncționalități interne sunt amplificate de un fenomen cronic la nivelul pieței muncii: între 75% și 85% dintre cazurile de abuz nu sunt niciodată raportate oficial, iar sub 5% dintre acestea ajung să fie sesizate prin canalele interne. Angajații preferă să sufere în tăcere, blocați de teama unor repercusiuni din partea managementului, dar și de lipsa totală de încredere în canalele interne.

Dincolo de impactul uman și organizațional, degradarea climatului de muncă a devenit o criză acută de sănătate publică:potrivit OMS și OIM, lipsa siguranței psihologice costă economia globală 1 trilion de dolari anual, iar în Uniunea Europeană factura depășește 100 de miliarde de euro pe an. În acest context, dincolo de simpla evitare a sancțiunilor legale — într-un cadru marcat de Convenția OIM nr. 190/2019, Legea SSM nr. 319/2006, Legea nr. 167/2020 și metodologiile din HG nr. 970/2023 & HG nr. 27/2025 —, companiile care investesc activ în siguranță psihologică obțin o imunitate organizațională reală, o cultură vie care reduce costurile ascunse ale fluctuației de personal, anihilează riscul litigiilor costisitoare și transformă conformitatea birocratică într-un avantaj competitiv major.

Pentru depășirea acestor bariere, este absolut necesară o abordare multidisciplinară integrată. Credem că simpla existență a unei comisii sau a unei proceduri interne pe hârtie nu garantează protecția efectivă a salariaților. Hărțuirea și discriminarea sunt fenomene complexe, subtile și profund distructive, care nu pot fi investigate eficient de nespecialiști.De aceea, este vitală implicarea unor avocați specializați pe hărțuire, experți în discriminare și egalitate de șanse, alături de psihologi alături de specialiști în sănătate mintală și cultură organizațională a căror independență reală garantează nu doar o anchetă corectă și imunitate în fața instanțelor, ci și o prevenție activă — o investiție inteligentă care costă compania de zeci de ori mai puțin decât un singur litigiu pierdut sau un scandal public.

Totodată, prevenirea hărțuirii trebuie să înceapă înainte de apariția unui conflict. Educația emoțională, recunoașterea comportamentelor abuzive și dezvoltarea unor relații profesionale bazate pe empatie, respect și dialog reprezintă pași esențiali către un mediu de lucru sănătos.

În acest spirit, susținem Campania Națională de Conștientizare privind Importanța Educației Emoționale la Locul de Muncă, prin care ne propunem să aducem în atenție rolul educației emoționale în prevenirea hărțuirii și în consolidarea siguranței psihologice.

Suntem convinși că schimbarea începe prin conștientizare, continuă prin dialog și se consolidează prin responsabilitate.

„Dialogurile de Dreptul Muncii’ by Av. Costel Gîlcă continuă dezbaterile inițiate în cadrul Congresului Național de Dreptul Muncii, prin întâlniri dedicate schimbului de experiență și identificării unor soluții practice la provocările actuale din relațiile de muncă.

Înțelegem emoțiile. Construim respectul.

Av. Costel Gîlcă
Fondatorul „Dialogurile de Dreptul Muncii” by Costel Gîlcǎ

Dr. Claudia Berghezan-Gyarmath

Președinta Asociației profesionale a Experților în Egalitate de Șanse-A.P.E.T.E.S.

Expert și Formator în Egalitate de Șanse și Discriminare

Contact pentru presă: E-mail: conferinte@costelgilca.ro