Dezvăluiri despre istoria și constituția masoneriei și cărți extrem de rare, din vremea lui Constantin Brâncoveanu, într-un eveniment deosebit dedicat bibliofililor

Frumusețea tiparului continuă să ne încânte și să rămână relevantă, deși trăim vremuri în care digitalul câștigă tot mai mult teren. Colecțiile bibliofile valoroase, clădite cu pasiune și devotament în trecut, își găsesc mereu noi case primitoare, datorită unor evenimente cum este și actuala Licitație de Carte Rară de la Artmark, ce cuprinde o importantă secvență dedicată Masoneriei.
Prezentăm publicului o colecție cu adevărat remarcabilă, care cuprinde opere rare și prețioase ce au traversat vremurile pentru a ajunge la noi și a ne oferi o privire în trecutul cultural și literar. Amintim între acestea „Evanghelia” lui Antim Ivireanu, prima evanghelie editată în limba română (București, 1697), precum și „Noul Testament” al lui Antim Ivireanul (un colegat cu Sbornic, manuscris de sec. XVIII – București, 1703) – ambele piese extrem de rare, de colecție, ce provin din timpul lui Constantin Brâncoveanu.
O altă raritate foarte valoroasă pentru orice colecție bibliofilă este și manuscrisul „Minei prăznicar miniat”, posibil de Dascălul Ioan din Hălmagiu (cca. 1750-1780). Este vorba despre o carte bisericească ortodoxă cu totul deosebită, în care sunt indicate, pe luni și pe zile, slujbele religioase. Zona de proveniență a acestui volum, Târgul Halmagiu, se află în sudul Țării Crișurilor și era una dintre așezările renumite ale spațiului Munților Apuseni, mai ales prin ctitoriile voievodală (din secolul al XV-lea) și cnezială (din secolul al XVIII-lea), adevărate biserici-monument, împodobite cu picturi murale de o valoare inestimabilă. Dascălul Ioan din Halmagiu a activat la jumătatea secolului al XVIII-lea, în mai multe sate din ținutul său, numărându-se între fruntașii mișcării naționale pentru apărarea credinței ortodoxe.
Se cunosc astăzi de la Dascălul Ioan un număr de zece texte manuscrise, cele mai importante fiind „Cazanii la oameni morți” (păstrat în Biblioteca Academiei Române din București), „Codicele” de la 1775 (păstrat în Muzeul Arhiepiscopiei Aradului), un „Ceaslov” (păstrat în Biblioteca Patriarhiei Române) și „Mineiul” miniat de față. Volumul are legătura din tăblii învelite în piele neagră, neornamentată, și este, din punct de vedere grafic, una din cele mai importante realizări artistice ale copistului-cărturar, cu superbe ilustrații în miniatură, între care se află și portretul Sf. Paraschiva, al Sf. Arh. Mihail, scena închinării magilor, dar mai ales scena Adormirii Maicii Domnului – ceremonie cerească și pământească deopotrivă. Toate aceste desene au fost miniate cu roșu-cărămiziu, cu galben, albastru și verde, cu o deosebită măiestrie artistică și o evidentă inspirație, de factură profund populară, aievea artei iconarilor și gravurilor de la Hășdate, care au premers arta renumitului Picu Pătruț din Săliștea Sibiului.
Un alt exemplar impresionant este și „Rânduiala slujbei Sfintei Împărtășanii” de Manolachi Drăghici, tipărit în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, la Iași, în anul 1860. Legătura exemplarului este una deosebită, din piele, cu cotorul și cele două coperte decorate cu simbolul Franței, crinul. În interiorul acestei deosebite cărți se păstrează cinci ofrande de epocă tipărite de biserica Sacré Coeur din Paris, patru dintre ele cu însemnări olografe. Șnitul (marginile tăiate ale cărții) este aurit.
Impresionant este și un „Chiriacodromion” („Calea Domnului”), editat în Bălgrad (Alba Iulia), în anul 1699, ce poartă și o gravură a reprezentării Sf. Împărați Constantin și Elena. Prefața adevereşte editarea cărții cu sprijinul Mitropoliei Bălgradului și a Domniei Țării Româneşti, important fiind faptul că această carte a apărut cu cheltuiala domnitorului Constantin Brâncoveanu. O primă iniţiativă de a tipări o astfel de culegere de cazanii i-a aparţinut lui Varlaam, mitropolitul Moldovei, materializată în anul 1643, la Iaşi, cu ajutorul domnitorului Vasile Lupu – carte ce a rămas în conştiinţa românilor cu titlul „Cazania lui Varlaam”. Dacă în cazul Cazaniei cuprinsul indică 74 de predici, Chiriacodromionul bălgrădean cuprinde un număr de 81 de cazanii. Iar hârtia utilizată pentru imprimarea cărţii, una de dimensiuni destul de mari, are o provenienţă deosebit de variată, fiind identificate, prin intermediul filigranelor, atât hârtie italiană, cât și austriacă, franceză, germană, posibil chiar şi poloneză.
Spectacolul acestei licitații include o secțiune dedicată masoneriei, punând în lumină artefacte care reflectă influența organizației asupra literaturii și culturii românești, precum „Istoria francmasoneriei române” de Radu Anastasiu (editată în București, în anul 1936), „Constituția și Regulamentul General al Marii Loji Naționale din România” (editată în București, în anul 1923) și cartea intitulată „Constituție masonică”, de Stefan M. Șoimescu (editată în București, în anul 1894) – toate adevărate rarități.
„Imediat după anul 1936, anul editării acestei istorii a francmasoneriei aflată în selecția licitației Artmark, în 1937, se concepe un document masonic controversat. Suveranul Mare Comandor al Ritului Scoțian Antic și Acceptat, Jean Pangal, semnează niște condiții istorice cu multe nuanțe, un acord cu regele Carol al II-lea, prin care, de atunci încolo, cel puțin pentru o vreme, lojile masonice care activau pe teritoriul României de atunci intră în adormire, sunt înghețate, deci nu se mai întâlnesc. Se instalează dictatura carolingiană, față de care masoneria românească nu are amintiri plăcute”, explică Dacian Pallady, ghid al Templului Francmasonic din Oradea, pentru canalul de YouTube Artmark – dezvăluind, astfel, importanța secvenței dedicate masoneriei în cadrul evenimentului de la Palatul Cesianu-Racoviță din Capitală.
Între loturile deosebite din aceeași licitație se numără și o fotografie a lui Ion Luca Caragiale, semnată olograf, piesă rară și valoroasă, care nu doar că îl înfățișează pe marele dramaturg, dar poartă și semnătura sa autentică. Un astfel de document reprezintă o comoară de neprețuit pentru orice colecție dedicată literaturii române. De asemenea, prezentăm publicului și cărți cu autografele lui Tudor Arghezi și Mihail Sadoveanu, precum și o ediție princeps a unei opere de Mircea Eliade și ediții deosebite ce conțin poezii, proză și publicistică de Mihai Eminescu.
Această deosebită colecție de cărți și manuscrise rare poate fi „răsfoită” la Galeriile Artmark (din str. C.A. Rosetti nr. 5). Ca de obicei, expoziția este deschisă cu intrare liberă oricui, zilnic (de luni până duminică), între orele 10.00-20.00. Evenimentul dedicat licitației este programat joi, 3 octombrie, de asemenea la Palatul Cesianu-Racoviță.