Colegiul Medicilor din România consideră că legislația actuală impune clarificări ale condițiilor în care medicul poate răspunde pentru greșeli medicale

Pentru o practică judiciară coerentă, Colegiul Medicilor din România consideră că legislația actuală impune clarificări ale condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv din punct de penal pentru greșeli medicale

În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greșelilor medicale în România, care au continuat astăzi în Amfiteatrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca, participanții au luat în discuție problematica răspunderii penale a medicului pentru greșeli medicale, cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă (plata despăgubirilor către pacient) și cea disciplinară (sancțiunii care pot merge până la interdicția exercitării profesiei).

“Greșeala este inerentă practicii medicale, în condițiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaționale precum OMS consideră că factorii ce țin de sistem – resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităților sanitare, circuitele necorespunzătoare din unitățile sanitare, absența unor protocoale clare de îngrijire medicală etc – sunt principalii responsabili de apariția greșelilor medicale și recomandă între altele învățarea din greșeli printr-o abordare nepunitivă. Spre deosebire de alte țări europene unde există mecanisme eficiente de mediere și despăgubire rapidă a pacienților astfel încât există foarte puține procese penale intentate medicilor, pentru neglijență extremă, încălcarea cu bună știință a unor standarde de bună practică etc – în general greșeli foarte grave sau cu intenție – în România acțiunile intentate de pacienți în direcția răspunderii penale sunt mult mai frecvente.Din păcate, această situațieaduce cu sine numeroase consecințe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calității tratamentului pacienților cu risc înalt, creșterea costurilor medicale prin teste și consultații care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp prețios pierdut.. Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este prin urmare necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greșelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoașterea greșelii și învățarea din greșeli dar și la nivel de reglementare”, consideră Prof. Dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România.

“În exercitarea practicii sale care are ca obiect corpul uman, medicul este mai expus decât orice alt profesionist la acuzații de vătămare a integrității corporale. Atitudinea de severitate a practicii judicare este justificată în anumite situații. Pentru  o practica judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condițiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal”, a subliniat Andrei Nanu, șeful Disciplinei „Elemente juridice medicale și malpraxis” de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. „În practica judiciară internațională este făcuta, de exemplu, distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică”, mai spune dr Andrei Nanu.

Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie anul trecut o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanților presei, asociațiilor de pacienți, societății civile și sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuție deficiențele sistemului de gestionare a greșelii medicale în România. În cadrul primei dezbateri desfășurate la București, participanții au subliniat importanța raportării voluntare și analizei detaliate a greșelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor și a îmbunătăți calitatea actului medical. Reprezentanții Colegiului Medicilor au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensații financiare în cazul în care o greșeală medicală i-a cauzat o suferință sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluționare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis. În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți.

În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanții Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie de la Timișoara înființarea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditați din toate specialitățile și care cunosc foarte bine practica medicală, aceștia vor oferi expertiză medicală instanțelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății.

O altă propunere discutată în cadrul dezbaterilor s-a referit la îmbunătățirea sistemului polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asigurători în temeiul poliței de malpraxis. În opinia reprezentanților CMR, polița pentru malpraxis ar trebui să fie similară polițelor RCA astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în fața instanței civile iar polița să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis. O astfel de schimbare ar putea duce la o eventuală creștere a primelor de asigurare pentru polițele de malpraxis, s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, dar polița ar asigura o protecție reală medicilor, spre deosebire de situația actuală când se achită sume mici în schimbul cărora medicii nu beneficiază în mod real de nicio protecție.

Dezbaterile vor continua în luna februarie la Iași și Craiova. Colegiul Medicilor din România își exprimă speranța ca prin soluțiile identificate în cadrul evenimentului de astăzi de la Cluj Napoca și în cele care vor urma să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaționale, creșterea calității actului medical și gradului de satisfacție a pacienților.