Pacienții cu astm care utilizează în exces medicația de urgență au risc ridicat de agravare a bolii

• 4 din 10 pacienți cu astm folosesc anual mai mult de 3 dispozitive de tip bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune
• A fost lansată platforma www.astmcontrolat.ro unde pacienții află cum pot gestiona corect simptomele astmului

București, 19.10.2021 –  4 din 10 pacienți cu astm au folosit într-un an 3 sau mai multe flacoane cu bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune și au prezentat o rată mai mare de exacerbare, conform studiului Modele de utilizare a terapiei cu bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune (BADSA). Rezultatele unui sondaj în rândul pacienților cu astm[1]. Utilizarea în exces a inhalatorului cu ameliorare rapidă este corelată cu un control slab al simptomelor astmului și un risc ridicat de crize severe.

În contextul actual în care informarea din surse sigure este esențială pentru menținerea stării de sănătate în general, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) și Societatea Română de Pneumologie (SRP) anunță o nouă etapă a Campaniei Naționale de Informare și Educare “RESPIR” prin lansarea platformei www.astmcontrolat.ro, unde persoanele diagnosticate cu astm ușor și moderat pot găsi răspunsuri la întrebările lor despre gestionarea corectă a afecțiunii.

Pacienții pot face singuri un testcare analizează riscul de dependență de bronhodilatatorul cu durată scurtă de acțiune (inhalatorul albastru), ce poate fi accesat aici: https://astmcontrolat.ro/testastm/.Rezultatul generat poate fi descărcat și prezentat medicului, pentru mai multe informații și evaluarea planului de tratament, în situațiile în care este cazul și medicul recomandă. Inițiativa se desfășoară cu sprijinul AstraZeneca România.

“Pacienții cu astm, în majoritatea cazurilor, utilizează și au încredere crescută în medicația de urgență care nu rezolvă inflamația, respectiv cauza bolii, ci doar ajută la depășirea pe moment a simptomelor și anume a efectelor astmului. Este important ca fiecare pacient să discute cu medicul curant rolul fiecărei opțiuni de tratament. Studiile au arătat că astmul necontrolat duce la cel puțin o spitalizare pe an pentru aproximativ jumătate dintre pacienții cu astm. Ghidul Inițiativei Globale pentru astm, documentul standard pentru medici în ceea ce privește managementul corect al astmului, subliniază că utilizarea a mai mult de 3 flacoane bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune pe an este asociată cu risc crescut de exacerbări severe, iar de la 12 flacoane pe an vorbim despre un risc crescut de deces din cauza astmului”, a declarat Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog.

Potrivit cercetării menționate*, 18% dintre pacienți au declarat că au utilizat inhalatorul cu ameliorare rapidă, în ciuda lipsei prescripției medicului pentru acest tip de tratament. Un sfert dintre respondenți preferă să ajusteze singuri medicația, respectiv să administreze mai puțină atunci când nu au simptome și o doză mai mare când se simt rău. Pentru mai bine de o treime dintre respondenți (33%), desfășurarea activităților zilnice este primul obiectiv la care se așteaptă să îl obțină, în urma administrării tratamentului.

“Din păcate, o persoană care este diagnosticată cu o afecțiune cronică, așa cum este și cazul astmului, rămâne pacient cronic toată viața. Pacienții trebuie să cunoască faptul că astmul nu se vindecă, dar boala poate fi ținută sub control, dacă respectă tratamentul așa cum a fost prescris de medic și recomandările acestuia. Un astm controlat presupune că pacientul poate avea un stil de viață asemănător unei persoane sănătoase și poate continua să facă activitățile care îi plac”, a declarat Radu Gănescu, președinte COPAC.

Un alt studiu în rândul pacienților cu astm care utilizează medicația de urgență a demonstrat că prescrierea unui număr mare de flacoane este în strânsă legătură cu un control slab al simptomelor și o rată crescută de crize severe. Pacienții cărora le-au fost prescrise de la trei până la cinci flacoane pe an au prezentat un risc de exacerbări severe cu 40% mai mare decât în cazul celor care au utilizat unul sau două.[2]

Medicii recomandă pacienților să administreze medicația de control zilnic, așa cum a fost prescrisă. Lipsa simptomelor sau a crizelor reprezintă întocmai rezultatul unui tratament administrat corect.

Cu peste 1.000.000 de pacienți în România, astmul rămâne o afecțiune mult subdiagnosticată și netratată la timp. Astmul este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice care, necontrolată corespunzător pe termen lung, poate duce la exacerbări nedorite și o calitate a vieții scăzută.

Un astm controlat presupune că pacienții pot avea un stil de viață asemănător unei persoane sănătoase.

###

*Studiul s-a desfășurat în anul 2019 și au participat 70 medici (pneumologi și alergologi) și 433 pacienți cu prescripție medicală pentru terapia de menținere. Chestionarul aplicat pacientului a analizat motivele de administrarea a bronhodilatatorului cu durată scurtă de acțiune și numărul de flacoane utilizate în ultimele 12 luni.

Despre Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC)

Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România a fost înființată în 2008, cu scopul de a reprezenta drepturile pacienților cronici.

În prezent din COPAC fac parte: Uniunea Națională a Organizațiilor Persoanelor Infectate cu HIV/SIDA, Asociația de Scleroză Multiplă din România, Alianța Națională de Boli Rare din România, Asociația Transplantaților din România,  Asociația Persoanelor cu Thalasemie Majoră, Asociația Antiparkinson, Fundația Baylor Marea Neagră, Asociația Română de Hemofilie, Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză MDR, Asociația Prader Willi România, Asociația Română de Cancere Rare, Asociația Pacienților Oncologici din România, Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania “ART”, Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist, Asociaţia Copilul Meu, Inima Mea, Asociţia OncoHope, Asociaţia Pacienţilor cu Slerodermie din România.

Din 2010, COPAC este membru al European Patient Forum, fiind sigura organizație membră din România. În 2016, Radu Gănescu, președintele COPAC, a fost ales în boardul EPF, ocupând funcția de vicepreședinte.

Despre Societatea Română de Pneumologie (SRP)

Societatea Română de Pneumologie (SRP) este formată cu scopul promovării asistenței medicale, educației și cercetării științifice în domeniul bolilor respiratorii.

Obiectivele Societăţii sunt: dezvoltarea asistenţei medicale în bolile respiratorii din punct de vedere deontologic şi profesional, promovarea inițiativelor de cercetare pentru comunitatea medicală și publicul larg, dezvoltarea şi aplicarea programelor şi acţiunilor menite pentru prevenirea şi combaterea bolilor respiratorii, contribuţia la dezvoltarea învăţământului universitar de pneumologie, la pregătirea postuniversitara de pneumologie, la formarea şi dezvoltarea profesională continuă a medicilor şi asistentelor medicale în domeniul pneumologiei şi educaţia publicului larg cu privire la importanţa şi prevenţia bolilor respiratorii.

---

[1] Bumbăcea R.S., Bumbăcea D., Panaitescu C. (2020). Modele de utilizare a terapiei cu bronhodilatator cu durată scurtă de acțiune (BADSA). Rezultatele unui sondaj în rândul pacienților cu astm. 75(Supl. 109):307–567.Prezentat la EAACI 2020

[2] Bateman ED, Price DB, Wang HC, et al. Prescrierea în exces a terapiei β2-agoniste cu durată scurtă de acțiune este asociată cu rezultate slabe ale controlului astmului. Studiul SABINA III. Publicat în European Respiratory Journal