Emilia Petruț. O viață de om, între cărți, ziare și reviste, oameni și copii

*Emilia Petruț: „Iubesc secția de periodice a Bibliotecii Județene «Lucian Blaga» Alba, este un depozitar fidel al memoriei locului și o excelentă sursă de informare și cercetare!”

Zeci de mii de cărți, reviste și ziare i-au trecut Emiliei Petruț prin mână în cei 30 de ani de când face naveta de la Aiud la Alba Iulia. Și i-au trecut și prin suflet, pentru că, în calitate de bibliotecar, cu mâna pe inimă mărturisește că iubește casa asta a cărților, care a devenit și a ei, și la care vine cu mare drag de atâta vreme, în toată ziua lucrătoare. Și acum, în prag de pensie, ticluiește tot felul de activități pentru copiii care participă la proiectele dedicate lor și care se implementează de câțiva ani prin intermediul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba. Tot prin intermediul acesteia, periodic, merge și la copiii de la Centrul de zi „Casa Nădejdii” din Aiud, unde îi antrenează pe mici și măricei la citit, povestit, meșterit, joc și joacă pe marginea cărților. I se luminează chipul și i se aprind ochișorii când îi laudă, pe ei și pe toți cei cu care, vreodată, a interacționat.

Călătoria ei, cumva itinerantă, prin universul bibliotecii a început în 1991, când pașii i s-au îndreptat în mod nepremeditat câtre instituția de cultură. La acea vreme profesor de matematică, venise cu treabă „la centru”, la inspectorat. Cum nu a reușit să obțină un răspuns favorabil solicitării sale de atunci, coborând dealul Cetății, s-a pomenit în fața Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, așa că a intrat. Povestind cu direcțiunea vremii despre o eventuală posibilitate de angajare, află că tocmai bine picase, căci una dintre colege născuse și ar fi fost nevoie de cineva. Se angajează, așadar, pe post de legător (absolvise cursuri de legătorie la Sibiu). La începutul celor 30 de ani de activitate a fost pe rând și legător, și bibliotecar dar și secretară, după cum era nevoie, aparatul personalului fiind subdimensionat. A trecut pe rând prin mai toate secțiile, de la cea de împrumut carte pentru copii la arhivă, unde a avut atribuții, dar cei mai mulți ani, 25, i-a petrecut printre ziare și reviste, la Secția de periodice. Și pentru că nici așa nu s-a considerat destul de informată, Emilia Petruț a găsit energia și determinarea de a urma și absolvi felurite cursuri, ba chiar și Facultate de Științe Juridice și administrative, urmând și un modul postuniversitar. În cele ce urmează vom descoperi împreună Secția de periodice a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, mai puțin notorie, dar la fel de ofertantă ca oricare alta.

– Ce găsim la Secția de periodice a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba?

– Peste 10.700 de documente numără astăzi secția de periodice a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba. Ziare locale și naționale, reviste care mai de care, cele mai vechi datând din 1968. Secția dedicată periodicelor a fost înființată în jurul anilor `80 și de-atunci și până astăzi s-au adunat aici, cuminți, în colecții lunare, semestriale ori trimestriale, în funcție de ritmicitatea aparițiilor. Achiziția acestora se făcea și se face în funcție de buget, atât cel al instituției de cultură, cât și al celor care le editează, nu de puține ori, din lipsă de fonduri, fiind întreruptă tipărirea unora dintre ele.

„Unirea” (1968 – până în prezent), „Scânteia” (din 1968), care ulterior a devenit „Adevărul”, „Scânteia tineretului” (1971-1995), revista „Magazin”, „Sportul”, „Steaua”, „Convorbiri Literare” (1982-2000), „Flacăra” (1973-2007), „Luceafărul” (1979-2008), „Familia română” (1979-2010), „Magazin istoric” (1968-2008), asta la prima strigare, iar dintre cele de după 1989, „Informația de Alba” (1995-2013), „Monitorul de Alba” (1998-2013), „Formula As”, „National Geographic”,„România literară” (1969-2013), „România liberă” (1971-2013), „Știință și Tehnică” (1991-2003), toate și multe altele sunt aici, câteva încă dinainte să vă fi născut unii dintre voi, și vă așteaptă să le consultați, să vă faceți o idee despre timp și despre vremuri, să vă informați.

– Care este tipologia cititorului de periodice care accesează secția omonimă? Ce fel de oameni v-au trecut pragul și ce i-a adus la periodice?

–  Majoritatea celor care au consultat de-a lungul vremii documentele secției de periodice au fost intelectuali. Cercetători, profesori, studenți, redactori, politicieni, cei din urmă tot odată la patru ani. După anul 2000, odată cu intrarea României în UE, finanțându-se proiecte pe partea de cercetare, secția a devenit foarte atrăgătoare. În 2007 am avut peste 2.000 de volume consultate. Informațiile culese le-au folosit unora în alcătuirea lucrărilor de doctorat, au devenit parte componentă a unor cărți scoase de alții ori a unor studii prezentate pe la congrese din toată lumea. De exemplu nu pot să nu o amintesc aici pe Manuela Marin, care a studiat mai bine de un an periodicele secției, ulterior apărându-i cartea „Originea și evoluția cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu 1965-1989”, pe Vigh Alexandru Aurel, care a publicat volumul „Legendele fotbalului uiorean”, pe Ioan Bâscă, Gheorghe Ciul, Dumitru Henegar, Dorina Breazu (Popa) și mulți alții.

Am avut solicitări și din partea sportivilor care, fie cu scopul de a-și documenta activitatea spre publicare, fie pentru a arăta posterității, nepoților, au venit să se regăsească, cu numele, uneori și cu poza, în presa locală a vremii. Muncitori din fabricile socialiste de altădată au venit să se vadă în rubricile dedicate muncitorului lunii, cu numele prin articolele ocazionate de Cântarea României și alte manifestări, precum cele de 1 Mai sau 23 August.

– Care este realitatea zilei din punct de vedere administrativ la secția de periodice astăzi? Cu bune și rele, unde vedeți zecile de mii de documente peste ani?

– Astăzi, secția de periodice funcționează într-un spațiu reabilitat și igienizat, dar limitat fizic, problema spațiului fiind una generală, atât la nivelul bibliotecii noastre, cât și la nivelul altor biblioteci din țară. Colecțiile cresc sistematic, prin achiziții (astăzi avem 8 abonamente curente la: „Adevărul”, „Unirea”, „Dilema Veche”, „Formula AS”, „Gazeta Sporturilor”, „Monitorul Oficial”, „România Literară” și „Tribuna”) și donații, iar noi ne străduim să le poziționăm cât mai judicios, pentru a valorifica spațiul pe care îl avem la dispoziție. Este adevărat că unele colecții de periodice pleacă din podea și ajung la tavan, dar sunt aranjate judicios, astfel încât, la orice solicitare, să reușim manipularea lor până ajungem la numărul de ziar dorit, dintr-o anumită dată, chiar dacă vorbim de anii `70.

De câțiva ani secția beneficiază de temperatură controlată, fapt deosebit de important în conservarea hârtiei de ziar. De altfel, principalul nostru scop, dincolo de a asigura accesul la documentele periodice, este cel de a le prelungi viața. Există câte un singur exemplar din fiecare, de aceea este vitală manipularea cu grijă și considerație a fiecărui document, inclusiv de către cititorii care vin să le consulte. De altfel, este recomandabil ca utilizatorii care doresc să studieze anumite periodice să o facă în baza unei programări, până la momentul întâlnirii dintre ei și ziarul ori revista solicitată noi să avem răgazul de a le extrage de la raft și de a le pregăti. Cu ajutorul tehnologiei evoluate de astăzi, utilizatorii pot să fotografieze documentele și să le studieze în voie acasă, scutind astfel periodicele de o frunzărire suplimentară, contribuind la reducerea inerentei uzuri.

În ceea ce privește viitorul secției de periodice, eu nu îl pot vedea altfel decât luminos. Există deja la nivel de management intenția de a digitaliza toate cele peste 10.000 de documente, lucru care ar fi nemaipomenit în ideea conservării pe termen nedefinit a informației. Pe de altă parte, sper și cred într-un proiect de reeditare a acestor documente, fie și parțial, pentru a satisface plăcerea cititorilor de a frunzări gazetele pe suport de hârtie, având acces la ziarele de altădată în forma și cu conținutul vremii.

Una peste alta, iubesc secția de periodice a Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, este un depozitar fidel al memoriei locului și o excelentă sursă de informare și cercetare! Nu îmi va lipsi pentru că nu mă voi îndepărta prea tare de bibliotecă, voi continua să o vizitez și după pensionare, de această dată în calitate de utilizator și voluntar.

Daniela Stoia, responsabil proiect 12.5 Omul, cartea, biblioteca