Şcolile Blajului. Colegiul I.M.Clain, şcoala etalon a judeţului Alba

            Ion Inochentie Micu Klein, episcop al Bisericii Unite din Transilvania, care a trăit între anii 1692-1768, întemeietor al Blajului romanesc şi al şcolilor sale, deschide lupta politică naţională a românilor din Transilvania.

            Şcolile Blajului sunt cele mai vechi şcoli sistematice de un grad mai înalt cu limbă de predare română din învăţământul românesc. Deschise în anul 1754, de către episcopul Petru Pavel Aaron, ele au fost supranumite de către întemeietorul lor „fântâni ale darurilor”. În cadrul învăţîmântului blăjean, componenta didactică, de pregătire a învăţătorilor, a fost dominantă încă de la început, prin activitatea de pionierat a lui Gheorghe Şincai. După episcopul Petru Pavel Aaron, un al doilea mare intemeietor de şcoli blăjene este Mitropolitul Dr. Vasile Suciu. Lui i se datorează cele mai impunatoare edificii şcolare din Blaj, situate pe str. Simion Bărnuţiu sau pe strada ce-i poartă numele.

            Înfiinţarea Colegiului Pedagogic se produce, nu întâmplător, după perioada în care prin cele doua legi votate de Dieta de la Sibiu, românii primeau mai multe drepturi, printre care şi egala îndreptăţire a celor trei limbi vorbite în Transilvania , respectiv român, germana şi maghiara, după cum noteaza doamna profesoară Natalia Comşa, in cartea domniei sale, Colegiul Pedagogic Gheorghe Şincai. Institutul Pedagogic Arhiedecezan Greco-Catolic Blaj  începe activitatea cu 79 de elevi care se şcolarizau pe pacrursul a doi ani de învăţământ, iar din anul şcolar 1880-1881, este introdus anul şcolar III. Între 1886 şi 1948, durata de şolarizare a fost de patru ani.

            În aceeşi lucrare se mai arată că pregătirea învăţătoarelor la Blaj începe din anul şcolar 1887-1888 iar numarul acestora pe clase diferea de 10-12 fete până la 2-3.

            Clădirea care găzduieste actualmente Colegiul Naţional „Inochentie Micu Clain” a fost construită în perioada 1924-1929, din fonduri ce proveneau din donaţiile foştilor elevi ai Blajului (în semn de recunoştinţă), la care s-au adaugat contribuţiile Bisericii Greco-Catolice şi ale statului. Cladirea este cunoscuta si azi sub numele de „Institutul Recunostintei”. În luna decembrie a anului 1923, Mitropolitul Vasile Suciu adreseaza un apel tuturor fiilor săi sufleteşti şi mai ales foştilor elevi şi eleve, să contribuie fiecare după puteri, la ridicarea unei instituţii şcolare destinată fetelor. În acest fel începe acţiunea de strângere a fondurilor necesare clădirii institutului Recunoştinţei.

            Personalităţile vremii şi-au adus contribuţia cu sume importante de bani, Regele Ferdinand a donat 100.000 de lei, Papa Pius al XI-lea, 100.000 de lei, membrii Guvernului României, 150.000 de lei, Mitropolitul Vasile Suciu, 200.000 de lei din averea personală, medicul Eugen Solomon, 25.000 de lei. Numeroşi foşti elevi şi oameni cu suflet mare au donat bani, astfel că, la data de 25 februarie a anului 1925, suma colectată ajungea la 1.000.000 de lei. De aici a pornit ridicare cladirii care şi astăzi, dupa aproape un secol este la fel de impunătoare ca şi în prima zi. Piatra de temelie a fost aşezată în ziua de 6 noimebrie 1924, la împlinirea a 170 de ani de la deschiderea primelor şcoli româneşti la Blaj.

            Intre 1929-1948, aici a funcţionat Liceul de fete „Sfânta Ecaterina” , iar în clădirea de astăzi a liceului agricol funcţiona Liceul de băieţi „Sfântul Vasile cel Mare”. În 1948, Liceul „Sfântul Vasile” (de băieţi) şi Liceul „Sfânta Ecaterina” au fost desfiinţate. În clădirea „Institutului Recunoştinţei” a continuat să funcţioneze Şcoala Normală (pedagogică) de fete, iar din 1954, şi Şcoala Medie Mixtă (din 1959 numita Liceul „Iacob Mureşianu„), continuatoare/continuator a/al fostului Liceu teoretic „Sfântul Vasile”.

            In 1977, Liceul „Iacob Mureşianu” devine Liceul Industrial cu profil mecanic, electrotehnic, şcoala profesională şi de maiştri. A redevenit liceu teoretic în 1990, iar din 1994, Colegiul Teoretic „Iacob Mureşianu„. Scoala Normala (pedagogică) de fete a devenit Liceul Pedagogic (mixt) „Gh. Şincai” Blaj, având în subordine şi clasele gimnaziale (V-VIII), precum şi clasele I-IV şi grădiniţa, ca şcoli de aplicaţie (de practică pedagogică) pentru elevii liceului pedagogic. Din 1994, devine Colegiul Pedagogic „Gh. Şincai”.

            Din toamna anului 1998, cele doua colegii fuzioneaza, luand fiinţă astfel Colegiul „Inochentie Micu Clain”, cea mai mare unitate de învăţământ din judeţul Alba. În anul 1999, şcoala este ridicată la rangul de Colegiu National.

sursa:www.imclain.ro

Emanuel Jilinschi