Percepția primei săptămâni de școală 2020-2021. Consultarea elevilor și a cadrelor didactice
Preambul
La o săptămână de la începerea noului an școlar, Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară „Împreună” a realizat o consultare rapidă cu elevii și cadrele didactice din cele peste 100 de școli în care lucrăm sau cu care colaborăm, cele mai multe dintre acestea fiind vulnerabile, cu scopul de a înțelege care este perspectiva asupra noului an școlar în contextul pandemiei de COVID-19.
Un număr de 782 elevi (clasele 5-12) și 207 cadre didactice au răspuns la un scurt chestionar online, cele mai multe dintre întrebări fiind similare pentru ambele grupuri de respondenți. Eșantionul este neprobabilistic, folosind metoda celor mai disponibili respondenți (distribuirea chestionarului pe grupurile WhatsApp, Facebook, e-mail deja existente) și a bulgărelui de zăpadă (respondenții au transmis la rândul lor chestionarul altor cunoștințe).
Respondenții provin din toate județele României (inclusiv București). Una dintre limitele acestor date este faptul că au fost colectate online ceea ce înseamnă că din lotul de respondenți fac parte doar persoane cu acces la internet și/ sau terminale digitale. În ceea ce privește mediul de proveniență al respondenților, acesta este majoritar urban atât pentru elevi, cât și pentru cadre didactice (peste 55%). Cu toate acestea, rezultatele consultării online cu elevii și cadrele didactice contribuie la dezbaterea actuală despre reînceperea școlii și educația incluzivă de calitate.
Analiza datelor
Cum s-a desfășurat prima săptămână de școală?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Conform așteptărilor | 60% | 55% |
| Cu multe situații neprevăzute/ dificile | 24% | 34% |
| A fost un haos | 16% | 11% |
Prima săptămână de școală a fost percepută diferit în funcție de propriile experiențe și contextul specific al școlii și localității. Pentru 34% dintre cadrele didactice respondente, prima săptămână de școală a însemnat multe situații neprevăzute sau dificile, în timp ce alți 11% dintre reprezentanții școlilor susțin că începutul școlii a fost haotic. Elevii au resimțit aproximativ aceleași percepții cu privire la începerea școlii, respectiv 24% dintre cei care au răspuns chestionarului s-au confruntat cu situații neașteptate, iar 16% consideră că această săptămână a fost „un haos”.
În ce măsură elevii s-au acomodat la regulile de distanțare și igienă?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| În foarte mare măsură | 22% | 13% |
| În mare măsură | 57% | 64% |
| În mică măsură | 11% | 18% |
| În foarte mică măsură | 5% | 4% |
| Deloc | 5% | 1% |
Atât elevii, cât și cadrele didactice consideră că elevii s-au acomodat bine sau foarte bine la noile reguli de distanțare și igienă impuse la școală, însumând procente de aproximativ 80% dintre respondenți pentru ambele categorii.
Ce tip de învățământ ați derulat în prima săptămână de școală?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Față în față cu toți elevii | 40% | 27% |
| Hibrid (jumătate dintre elevi în clasă,ceilalți acasă | 47% | 68% |
| Online cu toți elevii | 10% | 4% |
| Alte variante | 3% | 1% |
Variantele de învățământ desfășurate în prima săptămână de școală sunt extrem de diverse, de la învățământ față în față până la transmiterea unor materiale pe WhatsApp sau e-mail. Aproximativ jumătate dintre elevii respondenți au participat în prima săptămână de școală la modelul de educație hibrid, cel în care jumătate dintre elevi sunt în clasă, iar cealaltă jumătate se află acasă, în sistem online. Varianta hibridă a fost cea în care s-au aflat și 68% dintre profesorii respondenți. Proporția elevilor și a cadrelor didactice care au fost în totalitate în sistem online este destul de mică, respectiv 10% dintre elevi și 4% dintre cadre didactice. Respondenții au menționat și alte variante pe care le-au experimentat în prima săptămână de școală: împărțirea elevilor în 2 grupe pentru învățământ față în față, varianta asincronă prin care profesorii au transmis elevilor materiale pe e-mail sau alte platforme de comunicare sau prin care colegii au transmis teme celorlați elevi.
Care au fost dificultățile cu care s-au confruntat elevii și profesorii în prima săptămână de școală?
| Răspuns (multiplu) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Desfășurarea activităților educaționale respectând distanțarea | – | 37% |
| Purtarea măștii pe întreaga perioadă de stat în clasă | 70% | 67% |
| Lipsa conexiunii la internet și a terminalelor digitale la școală/ profesori pentru realizarea orelor în variantă hibridă/ online | 19% | 35% |
| Lipsa conexiunii la internet și a terminalelor digitale în rândul elevilor pentru realizarea orelor în variantă hibridă/ online | 9% | – |
| Lipsa interacțiunii fizice cu ceilalți elevi | 49% | – |
| Altele | 2% | 8% |
Principala dificultate resimțită atât de elevi, cât și de profesori este cea a purtării măștii pe întreaga perioadă de derulare a activităților la clasă. Subliniem aici că, deși aceștia s-au conformat regulii de purtare a măștii, experiența în sine este dificilă. Din perspectiva elevilor (49%) o dificultate semnificativă este reprezentată de imposibilitatea interacțiunii fizice cu ceilalți colegi, în timp ce cadrele didactice au resimțit provocarea de a desfășura activitățile educaționale respectând distanțarea între elevi în timpul orelor, cât și în pauze. În ceea ce privește prezența instrumentelor digitale necesare (calculator, laptop, internet de mare viteză etc.), 19% dintre elevi au susținut că acest aspect a fost problematic pentru școli, iar 9% pentru conexiunea elevilor de acasă. De asemenea, 35% dintre profesorii respondenți au menționat că au întâmpinat dificultăți legate de conexiune pentru desfășurarea orelor în regim hibrid sau online. Alte dificultăți remarcate de cadrele didactice sunt: reacomodarea elevilor la școală, lipsa materialelor, lipsa unei platforme online la nivel de școală, lipsa pauzelor pentru profesori, timpul foarte mare pentru pregătirea lecțiilor hibrid. Elevii au mai observat că unii dintre profesori nu au fost suficient de bine pregătiți pentru a desfășura orele în sistem hibrid sau online.
Au fost respectate următoarele măsuri în școală (în cazul învățământului față în față)?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) | ||||
| Da | Nu | NS[2] | Da | Nu | NS | |
| Organizarea circuitelor în interiorul școlii prin demarcare cu benzi vizibile care să asigure ”trasee prestabilite” | 87% | 7% | 6% | 88% | 4% | 8% |
| Organizarea clasei pentru a asigura distanțarea de minimum 1 metru între elevi sau montarea de separatoare transparente | 86% | 10% | 4% | 88% | 5% | 7% |
| Interzicerea schimbului de obiecte personale între elevi | 84% | 10% | 6% | 81% | 10% | 9% |
| Purtarea măștii de către elevi și cadre didactice în timpul orelor și în timpul recreației | 89% | 7% | 4% | 92% | 2% | 6% |
| Gestionarea fluxului de elevi care merg la toaletă | 80% | 13% | 7% | 83% | 10% | 7% |
| Asigurarea în permanență a consumabilelor necesare pentru grupurile sanitare (săpun, dezinfectant, hârtie igienică) | 89% | 7% | 4% | 87% | 6% | 7% |
| Măturarea și spălarea zilnică a curții școlii cu jeturi de apă | 65% | 23% | 12% | 49% | 33% | 20% |
| Intrarea în școală pe mai multe uși de acces | 76% | 18% | 6% | 82% | 10% | 8% |
| Evitarea interacționării fizice între elevi | 76% | 17% | 7% | 69% | 21% | 10% |
Percepția elevilor și a cadrelor didactice este că regulile de distanțare și igienă au fost respectate încă din prima săptămână de școală. Atragem atenția însă că percepția este subiectivă și influențată de contextul și experiența socială. Una dintre regulile care e considerată ca fiind cel mai puțin respectată este cea legată de măturarea și spălarea zilnică a curții școlii cu jeturi de apă, 33% dintre cadrele didactice și 23% dintre elevi susținând această măsură nu se aplică în școlile de unde provin. O altă normă care a fost extrem de discutată în spațiul public este cea a limitării interacționării fizice dintre elevi, 21% dintre profesori și 17% dintre elevi declară că această regulă nu a fost respectată în școlile lor. Alte reguli care au fost mai puțin respectate în viziunea elevilor sunt intrarea în școală pe mai multe uși de acces (18% dintre elevi nu consideră că a fost respectată în școala/ clasa lor) și gestionarea fluxului de elevi care merg la toaletă (13% dintre elevi nu consideră că a fost respectată în școala/ clasa lor).
Care au fost elementele pozitive remarcate de elevi și profesorii în prima săptămână de școală?
| Răspuns (multiplu) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Elevii au respectat regulile de igienă și distanțare | 65% | 67% |
| Părinții au sprijinit procesul educațional | 17% | 40% |
| Profesorii au respectat regulile de igienă și distanțare | 55% | 83% |
| Conducerea școlii a asigurat consumabile și materiale necesare | 51% | 80% |
| Altele | 2% | 1% |
Deși începutul de școală a implicat multe provocări pentru elevi și cadre didactice, există câteva elemente pozitive remarcate de aceștia. În primul rând, respectarea regulilor de igienă și distanțare din partea elevilor este apreciată de ambele grupuri în proporții similare (65% pentru elevi, respectiv 67% pentru cadre didactice). Legat de respectarea acestor reguli în rândul cadrelor didactice, apar diferențe între percepții; profesorii declară despre propriul grup că respectă regulile în proporție de 83%, în timp ce doar 53% dintre elevi consideră că profesorii respectă normele impuse în contextul pandemiei de Coronavirus. Aceeași discrepanță este remarcată și în cazul percepției asupra modului în care școala a asigura consumabile și materiale necesare în contextul actual, 80% dintre cadre didactice consideră că acest aspect este un element pozitiv comparativ cu doar 51% dintre elevi.
Implicarea părinților în procesul educațional este percepută pozitiv de către 40% dintre cadrele didactice respondente, așa cum a fost remarcat și în analizele anterioare, contextul pandemic a sprijinit îmbunățirea relației școală -părinți prin o mai bună înțelegere și apreciere a rolului pe care celălalt îl are.
Printre răspunsurile elevilor s-a regăsit și mențiunea că nu există nimic pozitiv în reînceperea școlii, unii dintre aceștia nefăcând deloc activități educaționale sau calitatea educației online fiind îndoielnică (unul dintre elevi a scris chiar „urăsc școala online”) în prima săptămână de școală, însă proporția acestor răspunsuri este redusă.
Ați avut in în școală cazuri de persoane pozitive de COVID-19 în prima săptămână de școală?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Da | 7% | 10% |
| Nu | 53% | 77% |
| Nu știu | 40% | 13% |
10% dintre profesorii și 7% dintre elevii respondenți au declarat că au avut cazuri de persoane (elevi sau adulți) confirmate pozitive de Coronavirus în prima săptămână de școală. O proporție mare de elevi (40%) sunt nesiguri în ceea ce privește identificarea unor persoane pozitive la ei în școală, motiv pentru care au declarat că „nu știu”.
Cum a fost gestionată situația elevilor aflați în risc (bolnavi cronici sau cu rude cu boli cronice)?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Acești elevi vin la școală | 10% | 10% |
| Acești elevi participă la ore în sistem online | 22% | 40% |
| Nu este cazul | 68% | 50% |
Situația elevilor încadrați în categoriile de risc (fiind bolnavi sau având în apropiere persoane cu boli cornice) a fost tratată diferit de la o școală la alta. Dacă 10% dintre elevi și cadre didactice susțin că aceștia au venit totuși la școală, în sistem față în față, 40% dintre cadre didactice și 20% dintre elevi menționează că elevii aflați în risc participă online la ore.
Există în clase elevi care nu pot participa la activitățile educaționale online din motive de lipsă a infrastructurii digitale?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Da | 26% | 55% |
| Nu | 74% | 45% |
Cadrele didactice au remarcat în proporție de 55% că există în școlile unde predau elevi care nu pot participa la educația online din cauza lipsei accesului la infrastructură digitală. Proporția elevilor care au observat această problemă este mai mică, respectiv 26%, probabil pentru că aceștia nu au o imagine de ansamblu asupra prezenței și motivelor de absență/ prezență ale tuturor coelgilor.
Cum ar trebui asigurat accesul acestor elevi la educație/ cum veți asigura accesul ca școală?
| Răspuns (unic) | Elevi (n=782) | Cadre didactice (n=207) |
| Achiziționarea de terminale digitale și conexiune la internet | 89% | 41% |
| Transmiterea de materiale părinților | 9% | 42% |
| Alte metode/ Nu știu | 2% | 17% |
Elevii consideră că pentru elevii care nu au acces la școala online ar trebui achiziționate terminale digitale individuale cu conexiune la internet. Pe de altă parte, profesorii au fost întrebați ce vor face în mod concret pentru a asigura accesul la educație pentru toți elevii, doar 41% au declarat că urmează să fie achiziționate terminale digitale, iar alți 42% dintre respondenți au susținut că le vor transmite materiale părinților, responsabilitatea devenind practic a acestora. Alte răspunsuri din partea profesorilor au inclus mențiunea că nu au soluții în momentul de față, unii dintre părinți neputând să fie contactați și, practic, neexistând deloc o comunicare cu elevii.
În loc de concluzii
Începutul de an școlar 2020-2021 a fost unul excepțional la nivel global în condițiile pandemiei de Coronavirus. În România, lipsa unor mesaje coerente și a unei planificări clare din partea autorităților au generat dificultăți de adaptare la noile reguli impuse. Cu toate acestea, elevii, profesorii, părinții și ceilalți reprezentanți ai școlilor și ai autorităților locale s-au mobilizat pentru ca școala să înceapă în condiții decente pentru cei mai mulți dintre elevi. Există într-adevăr dificultăți de acomodare cu purtarea măștii, cu respectarea distanțării sau cu transpunerea orelor în sistem hibrid/ online, însă acestea au cel puțin șansa de a fi depășite.
Întrebările care se pun din nou sunt: ce se întâmplă cu elevii care nu pot participa la educația online? A cui este responsabilitatea ca aceștia să continue educația și să nu rămână în urmă? La aceste întrebări căutăm în continuare răspunsuri fie că suntem elevi, profesori, părinți, reprezentanți ai autorităților sau activiști și experți din mediul ONG.
[1] Material realizat de Alexandra Hosszu. Pentru mai multe detalii ne puteți contacta pe adresa de e-mail alexandra.hosszu@agentiaimpreuna.ro.
[2] Nu se aplică
