„𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐟𝐫𝐚𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞” – 𝐝𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐬̗𝐢 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐫 𝐢̂𝐧 𝐒𝐚𝐥𝐚 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢

În ambianța solemnă a Sălii Unirii din Alba Iulia, în dimineața de 𝟏𝟓 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟓, s-a desfășurat 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐨𝐳𝐢𝐨𝐧𝐮𝐥 „𝐋𝐢𝐛𝐞𝐫𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐞𝐠𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐟𝐫𝐚𝐭𝐞𝐫𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞”, o manifestare care a reunit nume marcante ale mediului academic românesc și internațional.

Evenimentul, organizat de 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚, 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚 și 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚”, în parteneriat cu 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐋𝐨𝐣𝐚̆ 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 și 𝐀𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐭̗𝐢𝐚 𝐇𝐨𝐫𝐞𝐚, a propus o incursiune în istoria ideilor, a curentelor identitare și a personalităților ce au jalonat destinul României moderne.

Deschiderea oficială a avut un moment de o profunzime aparte: 𝐢𝐧𝐭𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐞𝐢 𝐥𝐚 𝐧𝐚𝐢, în interpretarea lui 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐚𝐥, discipol al Maestrului Gheorghe Zamfir.

Sonoritatea ancestrală a instrumentului, rezonând în bolțile monumentale ale sălii, a conferit ceremoniei o aură de sacralitate la intersecția dintre tradiție, memorie și emoție națională.

În continuare, în numele partenerilor instituționali, a luat cuvântul 𝐌𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐌𝐚𝐞𝐬𝐭𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐋𝐨𝐣𝐢 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐏.𝐑.𝐅𝐫. 𝐂𝐚̆𝐭𝐚̆𝐥𝐢𝐧 𝐓𝐨𝐡𝐚̆𝐧𝐞𝐚𝐧𝐮, care a subliniat atât semnificația temei alese, cât și importanța dialogului dintre istorie, valori și construcția civică modernă. Prezența sa a conferit evenimentului o deschidere simbolică spre zona reflecției etice și inițiatice care a marcat modernitatea europeană.

Întregul simpozion a fost moderat cu profesionalism și echilibru de 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐓𝐮𝐝𝐨𝐫 𝐑𝐨𝐬̗𝐮, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐝𝐣𝐮𝐧𝐜𝐭 𝐚𝐥 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐚𝐥 𝐔𝐧𝐢𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐥𝐛𝐚 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐚, care a ghidat intervențiile, a structurat dialogul și a menținut dinamica academică într-un ritm coerent și accesibil.

Prima intervenție, susținută de 𝐀𝐜𝐚𝐝. 𝐩𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐚𝐧-𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐏𝐨𝐩 – 𝐏𝐫𝐞𝐬̗𝐞𝐝𝐢𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐀𝐂𝐀𝐃𝐄𝐌𝐈𝐄𝐈 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐄, a oferit o reinterpretare a figurii lui Horea prin prisma istoriografiei lui David Prodan. Discursul a subliniat complexitatea personalității liderului transilvănean, recuperându-l nu doar ca simbol al dreptății sociale, ci ca exponent al unei conștiințe politice timpurii, ce anunța trezirea națiunii române.

𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐥𝐨𝐯𝐚𝐧, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 „𝐆𝐞𝐨𝐫𝐠𝐞 𝐁𝐚𝐫𝐢𝐭̗𝐢𝐮” 𝐚𝐥 𝐀𝐂𝐀𝐃𝐄𝐌𝐈𝐄𝐈 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐄, a continuat prin a pune în dialog destinele lui Horea și ale împăratului Iosif al II-lea, evidențiind complementaritatea lor istorică: unul reprezentant al aspirațiilor populare, celălalt promotor al reformismului luminat. Prelegerea a reliefat procesul prin care ideile modernității politice au pătruns în spațiul transilvănean, accelerând cristalizarea sentimentului național.

Tema României Întregite și a autodeterminării naționale a fost aprofundată de 𝐩𝐫𝐨𝐟. 𝐮𝐧𝐢𝐯. 𝐝𝐫. 𝐂𝐚̆𝐭𝐚̆𝐥𝐢𝐧 𝐓𝐮𝐫𝐥𝐢𝐮𝐜, 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭𝐨𝐫 𝐚𝐥 𝐈𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 ,,𝐀. 𝐃. 𝐗𝐞𝐧𝐨𝐩𝐨𝐥” 𝐈𝐚𝐬̗𝐢 𝐚𝐥 𝐀𝐂𝐀𝐃𝐄𝐌𝐈𝐄𝐈 𝐑𝐎𝐌𝐀̂𝐍𝐄, care a analizat evoluția gândirii politice românești în secolul al XIX-lea și începutul secolului XX. În centrul reflecției sale s-a aflat asociativismul fraternaliștilor, o componentă adesea ignorată a discursului unionist, dar esențială pentru înțelegerea mecanismelor ce au făcut posibil momentul 1918.

Dimensiunea internațională a simpozionului s-a reflectat în prezentarea lui 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐑𝐮𝐟𝐚𝐧𝐝𝐚, 𝐃𝐚𝐭𝐚𝐛𝐚𝐬𝐞 𝐀𝐝𝐦𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐚𝐭𝐨𝐫 𝐔𝐆𝐋𝐄, 𝐫𝐞𝐩𝐫𝐞𝐳𝐞𝐧𝐭𝐚𝐧𝐭 𝐚𝐥 „𝐓𝐡𝐞 𝐖𝐨𝐫𝐬𝐡𝐢𝐩𝐟𝐮𝐥 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐲 𝐨𝐟 𝐅𝐫𝐞𝐞 𝐌𝐚𝐬𝐨𝐧𝐬” – 𝐋𝐨𝐧𝐝𝐫𝐚. Acesta a examinat raporturile dintre regalitatea română și francmasonerie, explorând influențele culturale și diplomatice pe care masoneria le-a avut în consolidarea monarhiei constituționale românești.

𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐂𝐫𝐢𝐬𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐌𝐨𝐬̗𝐧𝐞𝐚𝐧𝐮, 𝐦𝐞𝐦𝐛𝐫𝐮 𝐚𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐌𝐚𝐬𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚𝐥 𝐌𝐚𝐫𝐢𝐢 𝐋𝐨𝐣𝐢 𝐍𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, a încheiat sesiunea de comunicări cu o amplă radiografie a rolului Reginei Maria în dialogul dintre stat, cultură și mișcările spiritual-inițiatice ale epocii. A rezultat un portret poliedric al suveranei, surprinsă ca personalitate vizionară, mediator cultural și voce feminină cu impact internațional.

Simpozionul „Libertate, egalitate, fraternitate” s-a dovedit a fi o meditație asupra prezentului și viitorului, propunând o lectură matură a valorilor care structurează identitatea românească. 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞, 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥, 𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐚 𝐫𝐞𝐢𝐭𝐞𝐫𝐚𝐭 𝐢𝐝𝐞𝐞𝐚 𝐜𝐚̆ 𝐦𝐞𝐦𝐨𝐫𝐢𝐚 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐮𝐧 𝐚𝐜𝐭 𝐝𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐨𝐧𝐬𝐚𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐢𝐚𝐫 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧 𝐠𝐞𝐬𝐭 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.