Andrzej Poczobut și Mzia Amaglobeli: laureați ai Premiului Saharov 2025

Comunicat

Cei doi jurnaliști, încarcerați în Belarus și Georgia, sunt laureații Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din 2025, care urmează să fie decernat de Parlament pe 16 decembrie.

Anunțând miercuri laureații în hemiciclu, Președinta PE, Roberta Metsola, a declarat: „Prin decernarea Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an jurnaliștilor Andrzej Poczobut din Belarus și Mzia Amaglobeli din Georgia, onorăm doi oameni al căror curaj strălucește ca o stea călăuzitoare pentru toți cei care refuză să fie reduși la tăcere. Ambii au plătit scump pentru dezvăluirea adevărului în fața unor regimuri autoritare, devenind simboluri ale luptei pentru libertate și democrație. Parlamentul este alături de ei și de toți cei care continuă să revendice libertatea.”

Andrzej Poczobut este jurnalist, eseist, blogger și activist din partea minorității poloneze din Belarus. Cunoscut pentru criticile sale dure la adresa regimului Lukașenko și pentru materialele sale despre istorie și drepturile omului, a fost arestat de mai multe ori. Se află în detenție din 2021, după ce a fost condamnat la opt ani de închisoare într-o colonie penitenciară. Sănătatea sa s-a deteriorat de atunci, dar, în ciuda faptului că nu primește îngrijirile medicale de care are nevoie, încă luptă pentru libertate și democrație. Starea de sănătate actuală a lui Poczobut nu este cunoscută, iar familia sa nu are voie să îl viziteze.

Într-o rezoluție adoptată pe 15 martie 2023, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a lui Andrzej Poczobut, afirmând că acuzațiile împotriva sa au fost „motivate politic” și „vizau reducerea la tăcere a vocilor independente și suprimarea libertății de exprimare și de asociere”.

Mzia Amaglobeli,jurnalistă georgiană și directoare a canalelor mass-media online Batumelebi și Netgazeti, a fost arestată în ianuarie 2025 pentru că s-a alăturat protestelor antiguvernamentale din Georgia. În august, ea a fost condamnată la doi ani de închisoare din motive politice. Fiind prima femeie devenită prizonier politic din Georgia de la independența țării și o apărătoare a libertății de exprimare, Amaglobeli a devenit figura principală a mișcării de protest pro-democrație din Georgia, opunându-se regimului partidului de guvernământ „Visul georgian” de la alegerile contestate din octombrie 2024.

În rezoluția adoptată la 19 iunie 2025, Parlamentul a solicitat eliberarea imediată și necondiționată a jurnalistei Mzia Amaglobeli, condamnând „atacul sistemic al regimului partidului „Visul georgian” împotriva instituțiilor democratice, a opoziției politice, a mass-mediei independente, a societății civile și a independenței sistemului judiciar”.

Parlamentul este alături de cei care apără democrația și libertatea de exprimare

Parlamentul este un susținător ferm al opoziției democratice din Belarus, căreia i-a acordat Premiul Saharov pentru libertatea de gândire în 2020. În mai 2024, președinta Roberta Metsola a semnat o scrisoare de intenție pentru a consolida cooperarea dintre Parlamentul European și forțele democratice din Belarus. În cadrul ședinței plenare care a avut loc la Strasbourg pe 22 octombrie 2025, Parlamentul a găzduit doi lideri proeminenți ai opoziției din Belarus, Serghei Țihanovski și Svetlana Țihanovskaia, adoptând în aceeași zi o nouă rezoluție referitoare la situația din Belarus.

În ceea ce privește Georgia, în noiembrie 2024, Parlamentul a solicitat țării să organizeze noi alegeri în urma celor contestate care au avut loc în octombrie 2024. În iulie 2025, eurodeputații au adoptat o rezoluție prin care deplâng regresul democratic și represiunea din Georgia și afirmă că actualul guvern georgian pune în pericol procesul de aderare a țării la UE. Aceștia au solicitat UE și statelor membre să impună sancțiuni personale bilaterale și coordonate împotriva principalilor oficiali ai partidului „Visul georgian”. Aceștia au solicitat, de asemenea, Comisiei Europene să revizuiască punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Georgia.

Premiul Saharov pentru libertatea de gândire

Primindu-și numele după fizicianul și disidentul politic sovietic Andrei Saharov, Premiul Saharov pentru libertatea de gândire este cea mai înaltă distincție a UE în domeniul drepturilor omului. În fiecare an, începând din 1988, Parlamentul a acordat acest premiu unor persoane, grupuri sau organizații în semn de recunoaștere a activității lor pentru apărarea drepturilor omului, a libertății de exprimare și a valorilor democratice.

Mai mulți laureați ai Premiului Saharov au câștigat Premiul Nobel pentru Pace. Cel mai recent, laureata Premiului Saharov din 2024, Maria Corina Machado, din Venezuela, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2025. Alte exemple îi includ pe Nelson Mandela, Malala Yousafzai, Denis Mukwege, Nadia Murad, Ales Bialiațki și Oleksandra Matviciuk.

Lista laureaților anteriori ai Premiului Saharov.