24 Iunie – Ziua Iei, Sânzienele și o ecție despre continuitate culturală

Imagini: 𝐸𝑥𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡̗𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑡𝑎̆ 𝑓𝑜𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓𝑖𝑐𝑎̆ ,,𝐶𝑢𝑛𝑢𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑆𝑎̂𝑛𝑧𝑖𝑒𝑛𝑒” 𝑟𝑒𝑎𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑉𝑎𝑠𝑖𝑙𝑒 𝑆𝑎̂𝑟𝑏, 𝑓𝑜𝑡𝑜𝑔𝑟𝑎𝑓 𝑜𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙 𝐶𝐶𝐴𝐵.

𝐀𝐬𝐭𝐚̆𝐳𝐢, 𝟐𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞, România și comunitățile românești de pretutindeni celebrează una dintre cele mai complexe și reprezentative zile din calendarul cultural și spiritual al poporului român. Într-o simultaneitate simbolică, 𝐢𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆, veșmânt identitar cu rădăcini multimilenare, este purtată și admirată pe 𝐬̗𝐚𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐞𝐧𝐭𝐞, în peste 𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐭̗𝐚̆𝐫𝐢, în vreme ce, în România, are loc una dintre cele mai vechi sărbători populare: 𝐒𝐚̂𝐧𝐳𝐢𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞 sau 𝐃𝐫𝐚̆𝐠𝐚𝐢𝐜𝐚.

Această zi concentrează în ea 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥, 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥 𝐚𝐫𝐡𝐚𝐢𝐜 și 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐢𝐧𝐚̆, un exemplu remarcabil de sincretism religios și cultural, prin suprapunerea obiceiurilor precreștine cu cele consacrate de tradiția ortodoxă, care consemnează tot pe 24 iunie atât 𝐍𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐭𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥, cât și prăznuirea 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐍𝐨𝐮 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐮𝐜𝐞𝐚𝐯𝐚.

• 𝐈𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ – 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥 𝐯𝐢𝐮 𝐚𝐥 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢 𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞

𝐈𝐚, componentă a costumului popular feminin, nu este un simplu obiect vestimentar, ci un 𝐜𝐨𝐝 𝐯𝐢𝐳𝐮𝐚𝐥 încărcat de semne și simboluri cu funcții protectoare, sociale și estetice. Motivele cusute pe ie — 𝐫𝐨𝐦𝐛𝐮𝐥, 𝐜𝐫𝐮𝐜𝐞𝐚, 𝐬𝐩𝐢𝐜𝐮𝐥, 𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞𝐥𝐞, 𝐚𝐫𝐛𝐨𝐫𝐞𝐥𝐞 𝐯𝐢𝐞𝐭̗𝐢𝐢— povestesc despre relația omului cu natura, cu divinitatea și cu destinul.

Devenită 𝐬𝐢𝐦𝐛𝐨𝐥 𝐧𝐚𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐬̗𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐜𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮 𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥 prin inițiativa comunității online 𝐿𝑎 𝐵𝑙𝑜𝑢𝑠𝑒 𝑅𝑜𝑢𝑚𝑎𝑖𝑛𝑒, Ziua Universală a Iei reușește să readucă în atenția generațiilor contemporane 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞𝐭𝐢𝐜𝐞 𝐬̗𝐢 𝐬𝐩𝐢𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐬𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐬𝐜. În diaspora, românii o poartă cu mândrie în capitalele lumii, iar în țară, muzeele, instituțiile de cultură și comunitățile rurale organizează evenimente dedicate acestui simbol textil.

• 𝐒𝐚̂𝐧𝐳𝐢𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞 – 𝐫𝐢𝐭𝐮𝐚𝐥 𝐬𝐨𝐥𝐚𝐫 𝐬̗𝐢 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐫𝐞𝐠𝐞𝐧𝐞𝐫𝐚̆𝐫𝐢𝐢

Cu rădăcini în vechiul cult solar geto-dacic, sărbătoarea 𝐒𝐚̂𝐧𝐳𝐢𝐞𝐧𝐞𝐥𝐨𝐫 (în sudul țării numită și 𝐃𝐫𝐚̆𝐠𝐚𝐢𝐜𝐚) marchează miezul verii pastorale și momentul în care, în credința populară, 𝐧𝐚𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐚𝐣𝐮𝐧𝐠𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐩𝐨𝐠𝐞𝐮𝐥 𝐟𝐞𝐫𝐭𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̗𝐢𝐢. Noaptea de 23 spre 24 iunie este considerată magică, prilej de descântece, culegere de plante de leac și ritualuri de aflare a ursitului.

Fetele îmbrăcate în ie împletesc 𝐜𝐨𝐫𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐥𝐨𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐚̂𝐧𝐳𝐢𝐞𝐧𝐞, pe care le aruncă pe casă pentru a afla viitorul, iar în unele zone se organizează hore ritualice ce reiterează legătura sacră dintre comunitate și natură.

• 𝐒𝐢𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭𝐢𝐬𝐦 𝐫𝐞𝐥𝐢𝐠𝐢𝐨𝐬: 𝐍𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐭𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 𝐬̗𝐢 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐍𝐨𝐮

Particularitatea acestei zile constă în faptul că este 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐚 𝐬𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚̆𝐠𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐬̗𝐢 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐩𝐭𝐚𝐭𝐚̆ 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐞𝐧𝐝𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐜𝐫𝐞𝐬̗𝐭𝐢𝐧-𝐨𝐫𝐭𝐨𝐝𝐨𝐱, prin suprapunerea cu 𝐍𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐁𝐨𝐭𝐞𝐳𝐚̆𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥 — considerat patronul spiritual al vegetației și al fertilității — și cu 𝐩𝐨𝐦𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐒𝐟𝐚̂𝐧𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐈𝐨𝐚𝐧 𝐜𝐞𝐥 𝐍𝐨𝐮 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐒𝐮𝐜𝐞𝐚𝐯𝐚, martir creștin din secolul al XIV-lea, ocrotitor al Moldovei.

Astfel, biserica a reușit să integreze armonios vechiul fond ritualic agrar, oferindu-i o nouă dimensiune spirituală fără a-i anula funcția socială și simbolică.

𝟐𝟒 𝐢𝐮𝐧𝐢𝐞 este dovada vie că România își poate celebra 𝐩𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐢𝐦𝐚𝐭𝐞𝐫𝐢𝐚𝐥 cu demnitate, transformând tradiția în element activ al prezentului. 𝐈𝐚 𝐫𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐞𝐚𝐬𝐜𝐚̆ și 𝐒𝐚̂𝐧𝐳𝐢𝐞𝐧𝐞𝐥𝐞 nu sunt relicve muzeale, ci semne vii ale unei identități care transcende timpul, spațiul și granițele confesionale.

Alexandru Pal, manager al Centrului de Cultură ,,Augustin Bena”