Cultură pentru Cultură 2025 – cronica unei renașteri rurale autentice

𝐂𝐔𝐋𝐓𝐔𝐑𝐀̆ 𝐏𝐄𝐍𝐓𝐑𝐔 𝐂𝐔𝐋𝐓𝐔𝐑𝐀̆ 𝟐𝟎𝟐𝟓 – 𝐂𝐫𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚 𝐮𝐧𝐞𝐢 𝐫𝐞𝐧𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐢 𝐫𝐮𝐫𝐚𝐥𝐞 𝐚𝐮𝐭𝐞𝐧𝐭𝐢𝐜𝐞

„Ajuns la cea de-a XVIII-a ediție, 𝐅𝐞𝐬𝐭𝐢𝐯𝐚𝐥𝐮𝐥-𝐂𝐨𝐧𝐜𝐮𝐫𝐬 𝐝𝐞 𝐓𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐢 𝐬̗𝐢 𝐎𝐛𝐢𝐜𝐞𝐢𝐮𝐫𝐢 „𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆”, organizat de 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐢𝐥𝐢𝐮𝐥 𝐉𝐮𝐝𝐞𝐭̗𝐞𝐚𝐧 𝐀𝐥𝐛𝐚 şi 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ „𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚”, continuă să se afirme drept cel mai amplu și coerent proiect de cercetare, conservare, promovare și valorificare a patrimoniului cultural imaterial din România și, îndrăznim să spunem, din Europa.

Structurat pe patru etape desfășurate în locații cu încărcătură simbolică și istorică –

𝐂𝐞𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐆𝐫𝐞𝐚𝐯𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐝𝐢𝐧 𝐆𝐚̂𝐫𝐛𝐨𝐯𝐚 (15 iunie),

𝐂𝐚𝐬𝐭𝐞𝐥𝐮𝐥 𝐒𝐚̂𝐧𝐜𝐫𝐚𝐢 (29 iunie),

𝐏𝐨𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐜𝐮 𝐒𝐚𝐥𝐜𝐚̂𝐦𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐂𝐞𝐫𝐮-𝐁𝐚̆𝐜𝐚̆𝐢𝐧𝐭̗𝐢 (6 iulie) și

𝐏𝐨𝐢𝐚𝐧𝐚 𝐂𝐚̆𝐥𝐢𝐧𝐞𝐚𝐬𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐆𝐚̂𝐫𝐝𝐚 𝐝𝐞 𝐒𝐮𝐬 (13 iulie) – proiectul îmbracă forma unei ample caravane a tradiției, care se mută din sat în sat, în inima comunităților rurale, aducând cu sine nu doar un spectacol vizual și sonor, ci o autentică experiență identitară.

𝐔𝐧 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐥 𝐝𝐞 𝐛𝐮𝐧𝐞 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐢̂𝐧 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐫𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆

Ce diferențiază „Cultură pentru Cultură” de alte festivaluri folclorice este 𝐜𝐚𝐫𝐚𝐜𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐬𝐚̆𝐮 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭𝐢𝐯 𝐬̗𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐮𝐧𝐝 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭𝐢𝐯. Nu este vorba doar de o simplă paradă de costume și cântece populare, ci de o cercetare aplicată, continuă, desfășurată cu rigoare științifică, dar și cu implicare emoțională. Evenimentul devine, astfel, un liant între generații, între satul de ieri și satul de azi, între instituție și comunitate.

Concursul propriu-zis aduce în fața publicului și a juriului grupuri și artiști amatori din comunități rurale, care se întrec în:

• interpretări vocale și instrumentale tradiționale;

• recitarea poeziei populare;

• prezentarea obiceiurilor locale (de la nuntă și botez, la seceriș sau colinde);

• reconstituirea gospodăriilor tradiționale;

• dansuri tradiționale românești și obiceiuri tradiționale ale minorităților naționale;

• gastronomie și meșteșuguri tradiționale (țesut, olărit, prelucrarea lemnului etc.).

Este o competiție, DA, dar una în care miza nu este trofeul, ci 𝐬𝐮𝐩𝐫𝐚𝐯𝐢𝐞𝐭̗𝐮𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚𝐥𝐚̆.

𝐉𝐮𝐫𝐢𝐮𝐥 – 𝐠𝐚𝐫𝐚𝐧𝐭̗𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐨𝐟𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐢𝐬𝐦𝐮𝐥𝐮𝐢

În spatele selecției și jurizării stă o echipă de specialiști de înaltă ținută profesională:

• 𝐄𝐥𝐢𝐬𝐞 𝐒𝐭𝐚𝐧, etnomuzicolog și promotoare inconfundabilă a valorilor folclorice prin intermediul Televiziunii Române;

• 𝐆𝐡𝐞𝐨𝐫𝐠𝐡𝐢𝐭̗𝐚 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞, prezentator al emisiunii 𝐓𝐞𝐳𝐚𝐮𝐫 𝐟𝐨𝐥𝐜𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜 și vicepreședinte al Asociației Naționale de Folclor;

• 𝐃𝐨𝐢𝐧𝐚 𝐈𝐬̗𝐟𝐚̆𝐧𝐨𝐧𝐢, cercetător etnolog la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”;

și nu în ultimul rând,

• 𝐈𝐨𝐧𝐮𝐭̗ 𝐅𝐮𝐥𝐞𝐚, interpret de folclor, Președinte al Uniunii Artiştilor Interpreți de Folclor Muzical din România și inițiator al proiectului alături de 𝐈𝐨𝐧 𝐃𝐮𝐦𝐢𝐭𝐫𝐞𝐥, președintele Consiliului Județean Alba – ambii vizionari într-un context în care folclorul autentic riscă adesea să fie redus la clișeu.

𝐒𝐚̆𝐫𝐛𝐚̆𝐭𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐚 𝐦𝐞𝐭𝐨𝐝𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐚𝐬̗𝐭𝐞𝐫𝐞

Fiecare etapă a festivalului se încheie cu un 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐜𝐨𝐥 𝐟𝐨𝐥𝐜𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜 𝐝𝐞 𝐠𝐚𝐥𝐚̆, susținut de Orchestra Ansamblului Folcloric al Județului Alba, sub bagheta dirijorului 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐏𝐚𝐥, avându-i ca soliști pe 𝐑𝐨𝐱𝐚𝐧𝐚 𝐑𝐞𝐜𝐡𝐞, 𝐅𝐥𝐨𝐫𝐢𝐜𝐢𝐜𝐚 𝐌𝐨𝐠𝐚, 𝐃𝐨𝐫𝐢𝐧𝐚 𝐍𝐚𝐫𝐢𝐭̗𝐚 şi 𝐍𝐢𝐜𝐨𝐥𝐚𝐞 𝐏𝐥𝐮𝐭𝐚̆. Aceste momente artistice, pe lângǎ funcția exemplificativǎ la un înalt nivel profesional, devin un mod de a valida artistic și emoțional întreaga zi de activități.

În paralel, publicul este invitat să exploreze 𝐠𝐨𝐬𝐩𝐨𝐝𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐢𝐭𝐮𝐢𝐭𝐞, să deguste 𝐩𝐫𝐞𝐩𝐚𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, să vizioneze şi sǎ participe activ la 𝐝𝐚𝐧𝐬𝐮𝐫𝐢 𝐬̗𝐢 𝐣𝐨𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, toate într-o atmosferă de sărbătoare și comuniune rar întâlnită în viața contemporană.

𝐌𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐭𝐫𝐚𝐝𝐢𝐭̗𝐢𝐞 – 𝐨 𝐥𝐞𝐜𝐭̗𝐢𝐞 𝐝𝐞 𝐢𝐝𝐞𝐧𝐭𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞

„Cultură pentru Cultură” reușește, an de an, să ne reamintească faptul că identitatea nu este un concept abstract, ci un mod de a trăi, de a simți și de a transmite valorile esențiale ale unei comunități. Este un proiect de suflet, dar cu fundament științific, o punte între cercetarea de patrimoniu și viața trăită a satului românesc.

Într-o epocă în care globalizarea nivelează diferențele culturale, iar folclorul riscă să fie banalizat de formule comerciale, „Cultură pentru Cultură” rămâne un bastion al autenticului.”

Alexandru Pal, 𝐌𝐚𝐧𝐚𝐠𝐞𝐫 𝐚𝐥 𝐂𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐝𝐞 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̌ „𝐀𝐮𝐠𝐮𝐬𝐭𝐢𝐧 𝐁𝐞𝐧𝐚”