De ce masa de sărbători poate declanșa dependența de mâncare pe termen lung și să ducă la obezitate

Sărbătorile de iarnă înseamnă pentru majoritatea românilor și mese îndestulate, cu preparate tradiționale bogate în grăsimi și zahăr. Multe dintre acestea, fie că vorbim de alimente pregătite în casă ori cumpărate din magazine, sunt considerate hiper-palatabile, hiper-plăcute la gust, cu potențatori de aromă și multe zaharuri, ce pot declanșa inclusiv o formă de dependență.

Medicul chirurg Mihai Ionescu, specialist în chirurgia obezității, explică de ce poate apărea această dependență de alimente nesănătoase, dependență care poate duce, în termen mediu sau lung, la superpoderabilitate și obezitate.

„Există acest obicei în România ca masa de sărbători să fie îndestulată, bogată în alimente tradiționale, cu multă carne, grăsime, garnituri, sosuri, cozonaci și multe alte tipuri de dulciuri. Este, practic, o perioadă de aproape două săptămâni în care bucuria este să stăm alături de cei dragi și să mâncăm. Este perioada în care nu ne refuzăm dorințele culinare și cumpărăm și consumăm alimente plăcute la gust, dar extrem de bogate în calorii. Desigur, mulți se gândesc că nu există niciun pericol pentru că, dacă se îngrașă, vor slăbi anul viitor. Nu este tocmai așa. Există pericolul să apară o dependență pentru alimentele hiper-palatabile (hipergustoase, bogate în grăsimi, bogate în zahăr), alimente procesate sau dulciuri cu combinații atrăgătoare de grăsimi, zahăr, carbohidrați și sodiu. Alimente pe care le regăsim din plin pe masa de sărbători”, declară medicul chirurg Mihai Ionescu.

Creierul învață rapid ce îi provoacă plăcere

„Dorința de a mânca și poftele pot fi ușor învățate, iar acest lucru reiese și din cazurile pacienților obezi care au ajuns la mine pentru a fi operați și a scăpa de kilogramele acumulate. Totul a început cu o perioadă de relaxare, în care s-au răsfățat cu alimente foarte plăcute la gust, zi de zi. Apoi, s-au obișnuit cu acel gust, iar creierul a început să le ceară să repete gestul.

Științific vorbind, conform studiilor efectuate, de fiecare dată când alimentele sunt ingerate, se crează o legătură între consumul respectiv și indiciile din acel moment. Se reține gustul, momentul zilei, plăcerea avută, iar, astfel, eliberarea insulinei, creșterea zahărului din sânge și salivația, încep să fie fie stimulate când ne gândim la acele alimente, când vedem imagini cu ele, le simțim mirosurile și chiar se apropie ora la care obișnuiam să le consumăm până atunci.

Analogia în viața de zi cu zi este că, dacă cineva mănâncă ciocolată în fiecare seară după cină, în jurul orei opt, în curând va simți dorința de ciocolată chiar înainte sau în jurul orei opt. La fel și cu alte tipuri de alimente. Chiar și atunci când cineva este sătul, un semnal care prezice consumul poate provoca dorințe alimentare. De exemplu, doar gândul la cât de delicios ar fi un anumit desert ar putea face oamenii să se simtă „flămânzi” și să mănânce, chiar și atunci când au luat deja o masă copioasă, ceea ce duce explicit la creșterea riscului de alimentație în exces. De asemenea, emoțiile si trăirile asociate anumitor obiceiuri de alimentație pot provoca in timp, mâncatul emoțional”, explică medicul chirurg Mihai Ionescu.

Cum ni se declanșează dorința de a mânca

„Odată ce am reținut că anumite alimente ne provoacă plăcere, apare ceea ce se numește reactivitatea alimentară. Când ne amintim cât de bun a fost un produs, apar răspunsuri fiziologice, precum salivația, ori activare neuronală sau psihologică. Efectul este același când, în drum spre birou, trecem prin fata unei patiserii sau fastfood, ori când comandăm online mâncare. Este ca și cum ai avea zeci de bucătari angajați, care la orice ora îți gătesc ce vrei, îmi spunea o pacientă. În acest mod, sărim peste analiza obiectivă, nu mai ținem cont că acele alimente sunt hipercalorice și duc la creșterea în greutate. Reactivitatea alimentară este și mai puternică în cazul persoanelor care sunt deja supraponderale ori obeze, care nu au un stil alimentar ordonat, și deja nu se mai ține stric legat de foame”, spune medicul chirurg Mihai Ionescu.

Masa de sărbători poate fi începutul?

„Revenind la masa de sărbători, este important să conștientizăm faptul că poate reprezenta punctul zero al unei posibile dependențe de alimente hiper-palatabile și hipercalorice. Organismul are nevoie de un stil alimentar echilibrat pe toată durata anului, nu de perioade de șoc caloric precum cea la care ne referim. E adevărat, vorbim de tradiții autohtone ce datează de secole, însă în prezent nu suntem atât de activi fizic precum strămoșii noștri și nici nu avem sursa naturală de alimente precum aceștia. Multe din preparatele pe care le așezăm pe masă sunt hiperprocesate și au o mulțime de aditivi și potențatori de gust care ne pot transforma cu ușurință în victime ale unui comportament alimentar nesănătos”, încheie medicul Mihai Ionescu.

Despre Dr. Mihai Ionescu

Mihai Ionescu este medic primar în chirurgie generală, cu competență în chirurgia obezității, oncologică, laparoscopică și chirurgia planșeului pelvin. Este membru în Colegiul Medicilor din România, Societatea de Chirurgie, Asociația Română de Chirurgie Endoscopică (ARCE) Asociația Europeană de Chirurgie Endoscopică (EAES) și în Consiliul Medical General (GMC-UK). Actualmente el conduce departamentul de chirurgie generală și metabolică al spitalului Medicover București. Prin intervențiile chirurgicale efectuate, de tip gastric sleeve sau bypass gastic, Dr. Mihai Ionescu a ajutat mii de persoane să combată efectele obezității și să ajungă la o greutate normală care să îi ferească de complicațiile medicale