Liviu Rebreanu celebrat la cei 136 de ani de la nașterea sa, de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga”Alba

Comunicat de presă

Consiliul Județean Alba și Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba vor organiza sâmbătă, 27 noiembrie 2021, o serie de manifestări culturale dedicate aniversării a 136 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți prozatori români, Liviu Rebreanu. Activitatea face parte din proiectul 4.4 Monumentele literaturii române, un proiect cultural destinat promovării operelor și scriitorilor români care se regăsesc pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia, prin comunicare publică, omagiere, depuneri de flori, activități și manifestări culturale proprii sau în colaborare cu parteneri.

Celebrarea prozatorului Liviu Rebreanu va fi marcată atât în mediul online, pe paginile de socializare ale bibliotecii, cât și printr-un moment solemn de depuneri de jerbe la bustul aflat pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central al orașului. Momentul va avea loc la ora 12:00, cu respectarea tuturor măsurilor legale și a recomandărilor făcute de autorități, pentru prevenirea și reducerea răspândirii pandemiei COVID-19.

Pe paginile de socializare ale Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba, vor fi postate informații din viața și opera marelui prozator ardelean, după următorul program:

8:00 Afișul evenimentului

9:00 Medalion literar – Liviu Rebreanu

10:00 Recomandare carte adulți

11:00 Recomandare carte pentru copii

12:00 La bustul lui Liviu Rebreanu de pe Aleea Scriitorilor: depunere flori

13:00 Aniversații zilei

14:00 Citatul zilei

15:00 Știați că…?

16:00 Expoziție de carte: Liviu Rebreanu în colecțiile bibliotecii

17:00 Ați văzut filmul? Noi vă recomandăm cartea…!

18:00 Memoria locului – colaj foto

19:00 Bibliovaliza

Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885, fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. În anul 1889, familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. A urmat în anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. În 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița, unde a urmat încă trei clase. În 1900 a început să urmeze Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron. Ca și la Bistrița, a manifestat o înclinație deosebită pentru studiul limbilor străine. Din 1903 pînă în 1906 a urmat Academia militară „Ludoviceum” din Budapesta. La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, în sud-estul Ungariei. Aici, pe lîngă îndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. La Budapesta și Gyula a scris și transcris cinci povestiri, în limba maghiară, din ciclul „Scara măgarilor” (volum nepublicat). La 1 noiembrie 1909 a debutat în presa românească, la Sibiu, în revista Luceafărul condusă de Octavian Goga și O. Tăslăuanu. Aici i-a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). În aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele Ofilire (15 decembrie 1908), Răfuială (28 ianuarie 1909) și Nevasta (16 iunie 1911). Dintre operele sale mai amintim nuvelele: Proștii (1910), Catastrofa (1921), Norocul (1921), Cuibul visurilor (1927), Cântecul lebedei (1927), Ițic Ștrul, dezertor (1932); romanele: Ion (1920), Crăișorul (1929), Răscoala (1932), Gorila (1938), Pădurea spânzuraților (1922), Adam și Eva (1925), Ciuleandra (1927), Jar (1934), Amândoi (1940); teatru: Cadrilul (1919), Plicul (1923), Apostolii (1926); note de călătorie: Métropoles, 1931, éditée par Paralela 45 et Éditions Autres Temps, traduction et préface de Jean-Louis Courriol, 2001. Versiunea în limba română a rămas inedită. Foarte interesant este și jurnalul său tipărit în anul 1984, în două volume. La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul. La 7 iulie Rebreanu scria în Jurnal: „Perspective puține de salvare, dată fiind vîrsta mea, chistul din plămînul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.” La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a încetat din viață la vîrsta de 59 de ani. Peste cîteva luni a fost deshumat și reînhumat la Cimitirul Bellu din București.