România Curată. ”Disprețul” pentru însemnele României se pedepsește cu închisoarea. Iniţiatorul legii: Nu vă pot spune cum se aplică legea, că nu sunt în problemă!

Senatul a adoptat ieri o lege semnată de 37 de parlamentari (majoritatea de la PSD), prin care se modifică Codul Penal şi se reintroduce infracţiunea de “defăimare a ţării sau a naţiunii” şi “ofensă la adresa însemnelor României”. Pedepsele merg până la trei ani închisoare, se arată într-o știre publicată pe platforma romaniacurata.ro

Trebuie spus că legea a fost adoptată tacit în Senat, aşadar fără dezbateri, aleşii noştrii fiind mai preocupaţi de pregătirea alegerilor locale decât de dezbateri pe legi.

Iniţiatorul legii este Sorin Avram Iacoban, deputat PSD de Iaşi, însă proiectul a fost semnat de alţi 36 de parlamentari, printre care se află Gabriela Firea şi Sorin Ilieşiu, dar şi parlamentari cu probleme penale: Gabriel Mutu (urmărit penal de DIICOT pentru evaziune fiscală), Niculae Bădălău (dosar de trafic de influenţă deschis de DNA), Marian Neacşu (condamnat definitiv la 6 luni închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă).

Potrivit proiectului de completare a Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, este introdus un nou articol care defineşte “dispreţul” pentru însemnele României. Ce rezultă?

Ce este ”ofensa adusă însemnelor naţionale”, conform proiectului de lege:

  • “fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru însemnele României”; pedeapsa: închisoare de la 1 an la 3 ani.
  • “fapta săvârşită în public prin care se exprimă dispreţ pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorităţile”, pedeapsa: închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Ce este ”disprețul” (conform raportului Comisiei juridice, sesizate în fond):

  • “Prin dispreţ pentru însemnele României, pentru embleme sau semnele de care se folosesc autorităţile se înţelege: lipsa de consideraţie sau stimă, sentiment prin care se judecă un lucru ca fiind nedemn de atenţie şi defăimare”.

Dar ce reprezintă, din punct de vedere juridic, ”lipsa de considerație sau stimă”? Am încercat să aflăm chiar de la inițiatorii proiectului de lege.

Iniţiatorii au uitat ce conţine legea

Laurenţiu Chirvăsuţă (deputat UNPR de Galaţi) este unul dintre iniţiatorii acestei legi, însă el nu a ştiut să ne explice cum se va aplica în practică această prevedere, deoarece “nu este în problemă” şi trebuie să se documenteze: “Nu vă pot spune nimic la momentul acesta, pentru că nu sunt în situaţie, nu sunt în problemă. Mă documentez şi mâine vă răspund. Nu sunt un calculator să ţin minte tot!”.

Maghiarii – pericolul cel mai mare

În expunerea de motive semnată de deputatul Sorin Avram Iacoban se arată că, în ultima perioadă, au avut loc în mai multe regiuni ale ţării, în special în Ardeal, acte reprobabile la adresa României (personaje istorice spânzurate, drapele naţionale date jos de pe clădirile publice şi înlocuite cu drapele negre).

Deputatul Iacoban mai spune că tot mai mulţi cetăţeni de alte etnii decât cea română consideră Ziua Naţională ca o zi de doliu, dar şi că “se plânge la capul criminalilor de război”, sunt ridicaţi la rang de război cei care promovează secesiunea teritorială şi asistăm “la o epurare a populaţiei româneşti care încă mai trăieşte în inima ţării”.

Parlamentarul susţine că manifestările iredentiste şi secesioniste nu fac parte din sfera dreptului la liberă expresie, ci pot fi considerate acte pregătitoare care pun în pericol securitatea naţională.

Deputatul recunoaşte că există o lege în vigoare (61/1991) prin care sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte defăimarea ţării, însă el este nemulţumit că cei vizaţi sunt sancţionaţi doar cu amendă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *